Control ITM în 2017: Ce firme verifică inspectorii de muncă şi ce domenii sunt vizate?

Aflat în subordinea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale (fostul Minister al Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice), Inspecţia Muncii este acel organ de specialitate al administrației publice responsabil cu respectarea şi prevenirea încălcării dispozițiilor legale referitoare la securitate și sănătate în muncă, relații de muncă, protecția salariaților care lucrează în condiții deosebite și supravegherea pieței.

Totodată, instituţia are rolul de a furniza informaţii angajatorilor şi salariaţilor cu privire la mijloacele de aplicare a prevederilor legale în domeniile de competenţă, dar şi de a informa autorităţile competente despre deficienţele sau abuzurile legate de aplicarea dispoziţiilor legale în vigoare.

Inspectorii de muncă au dreptul, potrivit Legii nr. 108/1999, să aibă acces liber, permanent și fără vreo înștiințare prealabilă, în sediul oricărui angajator și în orice loc de muncă organizat de persoane fizice sau juridice.

În domeniul relațiilor de muncă, Inspecția muncii poate să realizeze trei feluri de controale diferite: de fond, tematice sau tip campanie, aşa cum reiese şi din informaţiile de pe site-ul instituţiei. 

În mare, un control de fond are ca obiectiv verificarea modului în care un angajator aplică sau nu prevederile legislației muncii. De asemenea, tot în cadrul acestui tip de control, inspectorii pot să realizeze o analiză de ansamblu a activității în domeniul relațiilor de muncă, în vederea eliminării deficiențelor constatate și conștientizării angajatorului cu privire la respectarea legislației din domeniu.

Cel de-al doilea fel de control, cel tematic, acoperă un număr restrâns de domenii din cele reglementate de legislația muncii și se poate desfășura într-o perioadă scurtă de timp.

În fine, controlul de tip campanie este cel de-al treilea și ultimul tip de control care poate fi realizat de inspectorii de muncă. Acesta constă în verificarea inopinată a unui aspect sau a unui număr limitat de aspecte reglementate de legislația muncii. O caracteristică a controlului tip campanie este aceea că se poate desfășura pe domenii de activitate, fie pe zone geografice, fie chiar la nivel național.

În acţiunile de control, indiferent de tipul controlului, se verifică:

• îndeplinirea cerinţelor legale privind angajarea;
• legalitatea clauzelor stipulate în contractele individuale de muncă, respectiv executarea acestora;
• respectarea prevederilor legale privind timpul de muncă şi timpul de odihnă, precum şi drepturile salariale acordate.

Statistică pentru 2016: Unde au fost marile nereguli

Potrivit informaţiilor furnizate de instituţie, atribuţiile de control în relaţiile de muncă sunt: 

• identificarea şi combaterea muncii nedeclarate;
• încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractului individual de muncă;
• încadrarea în muncă, în România, a cetăţenilor străini, precum şi protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate;
• detașarea salariaților în cadrul prestării de servicii transnaționale;
• respectarea condiţiilor de funcţionare a agenţilor de muncă temporară;
• respectarea principiului egalității de tratament între femei și bărbați;
• ucenicia la locul de muncă;
• respectarea drepturilor salariaților în cazul transferului întreprinderii;
• stabilirea cadrului general de informare si consultare a angajaților;
• iniţierea negocierii contractelor colective de muncă, înregistrarea acestora şi concilierea conflictelor colective de muncă;
• asigurarea evidenţei naţionale a muncii prestate în temeiul contractelor individuale de muncă precum şi a evidenţei lucrătorilor zilieri.

În 2016, în cadrul relaţiilor de muncă, spre exemplu, au fost efectuate peste 71.000 de controale, cu peste 3.000 mai multe decât în anul precedent. Aproximativ 17.100 de angajatori au fost sancţionaţi, iar numărul sancţiunilor aplicate a trecut de 25.000. 

În ceea ce priveşte securitatea şi sănătatea în muncă, au existat anul trecut peste 53.000 de controale la firme, fiind constatate aproape 80.000 de neconformităţi. Numărul amenzilor aplicate a fost de peste 4.300, iar valoarea acestora a sărit de 21 de milioane de lei.

Iată ce puteţi afla din continuarea articolului:

• din ce domenii de activitate provin firmele cele mai controlate în 2016;
• ce firme vor fi controlate în 2017 şi la ce trebuie să fie atente acestea;
• care va fi practica inspectorilor de muncă şi ce vor urmări aceştia.

Spitalele, printre cele mai controlate unităţi

În 2016, multe dintre campaniile inspectorilor de muncă au avut loc în unităţile spitaliceşti din ţară. Astfel, pentru combaterea cazurilor de muncă nedeclarată şi verificarea respectării prevederilor legale de securitate şi sănătate în muncă, au fost controlate anul trecut 224 de spitale, fiind dispuse peste 1.000 de sancţiuni contravenţionale, în cuantum total de 54.000 de lei.

Printr-o altă campanie desfăşurată în spitale, inspectorii de muncă au verificat în ce mod respectă aceste unităţi legislaţia din domeniul relaţiilor de muncă. Astfel, au fost controlaţi din această perspectivă peste 500 de angajatori, patru din aceste unităţi fiind descoperite că practică munca fără forme legale. 

Prin urmare, au fost depistate 14 persoane care lucrau "la negru", acestea fiind amendate, la rândul lor, de inspectorii de muncă, cei care consideră munca fără forme legale o înţelegere între cele două părţi: unitatea şi persoana fizică. 

Acţiunile de control ale lTM-urilor vor continua anul acesta, conform declaraţiilor oferite de reprezentanţii inspecţiei muncii la final de 2016, când a fost prezentat raportul de activitate al instituţiei. 

Cluburile sportive, vizate şi ele de verificările ITM-ului

Pe lângă spitale, inspectorii de muncă au pus accent în 2016 şi pe verificarea unităţilor cu profil sportiv, respectiv cluburile sportive din ţară. Potrivit declaraţiilor oferite de Danteş Nicolae Bratu, inspector general de stat în cadrul Inspecţiei Muncii, controalele la cluburile sportive vor continua, mai ales în contextul în care se vrea apariţia unui nou cadru legal pentru sportivi şi echipele la care aceştia activează.

Concret, în urma unei campanii naţionale pentru verificarea modului de respectare a cerinţelor minime de securitate şi sănătate în muncă la cluburile sportive, inspectorii de muncă au controlat anul trecut 673 de astfel de unităţi, 583 dintre angajatori fiind şi sancţionaţi.

Totodată, au fost dispuse peste 1.000 de măsuri pentru remedierea deficienţelor, iar valoarea sancţiunilor contravenţionale a depăşit 97.000 de lei. De altfel, verificările la unităţile cu profil sportiv se vor intensifica în 2017, au anunţat reprezentanţii Inspecţiei Muncii. 

Tot la capitolul nereguli, dar privind din perspectiva cazurilor de muncă nedeclarată şi respectarea prevederilor legate de timpul de muncă şi de odihnă al sportivilor, inspectorii de muncă au controlat 732 de unităţi sportive, fiind descoperite 144 de persoane fără forme legale. Astfel, 19 cluburi sportive au fost amendate, cu sume totale de 10.000 de lei, pentru netransmiterea registrului cu elementele contractelor individuale de muncă. De altfel, lipsa unui cadru legal în care să îşi desfăşoare activitatea a fost şi unul dintre principalele motive pentru care sportivii au sesizat instituţia, iar acţiunile acesteia sunt organizate, în mare măsură, pe baza acestor sesizări.

De asemenea, au fost dispuse 56 de acţiuni pentru nerespectarea prevederilor referitoare la timpul de muncă şi odihnă, dar şi câteva sancţiuni pentru nerespectarea regimului de muncă al străinilor, printre altele.

Firmele din construcţii şi cele de pază, în atenţia ITM pentru munca nedeclarată

În 2016, inspectorii de muncă au depistat 460 de persoane care lucrau fără forme legale în cele aproape 1.800 de firme din domeniul construcţiiilor pe care le-au verificat. Privind evoluţia verificărilor din această zonă în ultimii ani, estimările arată că şi anul acesta se va pune accent pe această categorie de firme, recunoscută pentru defăşurarea nu tocmai corectă a relaţiilor de muncă.

Şi în cazul societăţilor cu obiect de activitate pază şi protecţie au fost descoperite nereguli serioase. Astfel, au fost controlate anul trecut 433 de unităţi, fiind depistate 76 de persoane fără forme legale la angajare. Prin urmare, inspectorii de muncă au fost nevoiţi să aplice amenzi de peste 370.000 de lei, dintre care o treime au fost aplicate pentru munca nedeclarată. 

Restaurantele, cluburile şi "munca la negru"

Şi restaurantele, cafenele sau cluburile de noapte au fost vizitate de inspectorii ITM pe parcursul anului trecut, fiind controlate peste 1.100 de unităţi. Au fost depistate 125 de persoane care nu lucrau legal, fiind identificate chiar şi opt cazuri în care angajatorii primeau la muncă mai mult de cinci persoane fără încheierea contractelor de muncă. 

Practic, printre cele mai frecvente contravenții sancționate de inspectorii de muncă cu amendă se află netransmiterea registrului cu elementele contractului individual de muncă: 

• elementele de identificare a salariaților;
• data angajării;
• funcția;
• tipul și durata contractului;
• durata normală a timpului de muncă și repartizarea acestuia;
• salariul și sporurile;
• perioada detașării și denumirea angajatorului la care se face detașarea;
• perioada și motivele de suspendare a contractului de muncă;
• data încetării contractului de muncă.

De altfel, prevenirea formelor de fraudă fiscală asociate utilizării muncii sub-declarate sau nedeclarate a fost şi rămâne unul dintre obiectivele Inspecţiei Muncii. În acest sens, instituţia a desfăşurat timp de trei luni, în colaborare cu inspectorii Fiscului, operaţiunea Cronos, astfel de campanii comune urmând să aibă loc şi în 2017. 

Condiţii de muncă: Unde au fost cele mai multe accidente de muncă

Potrivit informaţiilor furnizate de Inspecţia Muncii, în primele nouă luni ale anului 2016 a fost înregistrat un număr de 3.317 persoane accidentate, cu 7,2% mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului 2015, când au fost 3.574 de persoane accidentate.

Cât despre numărul persoanelor accidentate mortal, acesta a ajuns în primele nouă luni ale anului trecut la 96, cu 54,1% mai puţin decât în aceeaşi perioadă a anului 2015, când au fost 209 de persoane accidentate mortal.

Iată şi care sunt sectoarele economiei naţionale cu cele mai multe accidente de muncă în 2016:

• comerţ cu amănuntul;
• construcţii de clădiri;
• transporturi terestre şi transporturi prin conducte;
• fabricarea autovehiculelor de transport rutier;
• comerţ cu ridicata;
• industria alimentară;
• fabricarea de mobilă.

Practica inspectorilor: Întâi avertisment, apoi sancţiuni

La final de 2016, atunci când şi-au făcut publică activitatea de pe parcursul anului, reprezentanţii Inspecţiei Muncii au pus accent pe campaniile de prevenire şi conştientizare a angajatorilor cu privire la necesitatea respectării cerinţelor legale din domeniul relaţiilor de muncă ori securităţii şi sănătăţii în muncă.

De altfel, o astfel de abordare va fi reglementată cât de curând în România, în condiţiile în care, cu câteva săptămâni în urmă, Guvernul a adoptat un proiect al legii prevenţiei, prin care se doreşte implementarea unui sistem de prevenire a greşelilor comise de firmele româneşti şi o educare a antreprenorilor.

După ce noul cadru legal se va aplica, inspectorii de muncă, dar şi cei fiscali nu vor mai putea aplica amenzi la prima constatare a unei fapte, cu condiţia ca aceasta să fie una de natură contravenţională, fără a fi încadrată în rândul infracţiunilor.

Astfel, pentru faptele care constituie contravenţii şi sunt prevăzute de Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală, Codul muncii, Legea contabilităţii ori Legea securității și sănătății în muncă, printre altele, va fi acordat contribuabililor un termen în care aceştia vor putea să corecteze neregulile constatate și să se conformeze dispozițiilor legale.

Cu alte cuvinte, un operator economic va putea fi sancţionat doar după ce va fi avertizat şi îndrumat de organele de control, acesta fiind, de altfel, şi principiul care va sta la baza noilor prevederi (detalii suplimentare sunt aici). 

Ce verifică inspectorii de muncă în cazul unui control

Potrivit informaţiilor furnizate de Inspecţia Muncii, în cazul unui control organizat de către inspectorii de muncă, printre actele solicitate se numără registrul unic de control, actele constitutive al angajatorului (contractul de societate, statutul, certificatul de înmatriculare la Registrul comerțului, hotărârea judecătorească de înființare, autorizația de funcționare,  actele adiționale de modificare, procura notarială de împuternicire pentru reprezentantul angajatorului, autorizația de funcționare din punct de vedere al protecției muncii și organigrama sau numărul salariaților, respectiv structura de personal aprobată).

Un alt element inspectat în cadrul unui control este registrul general de evidență a salariaților, iar printre actele care sunt verificate se numără :

• documentele de plată care atestă efectuarea plății salariilor;
• actele ce atestă plăţile către bugetul asigurărilor sociale de stat, de sănătate, de constituire a fondului pentru plata ajutorului de şomaj;
• balanţa de verificare contabilă pentru verificarea fondului de salarii;
• foaia colectivă de prezenţă a salariaţilor;
• documente justificative privind acordarea concediilor de odihnă, concediilor medicale, concedii pentru îngrijirea copilului, concediilor fără plată, concedii de studii, acordarea orelor suplimentare;
• pentru dovedirea existenţei unui raport juridic de muncă: facturi fiscale, avize de însoţire a mărfii, monetare etc.;
• registrul de procese verbale de predare-primire in cazul societăţilor de pază;
• normative de plată în acord în cazul societăţilor care practică acest tip de salarizare.

Totodată, în cazul unui control organizat de Inspecția muncii, din dosarele de personal ale salariaților nu ar trebui să lipsească nici CV-ul, actele de stare civilă, actele de studii şi de calificare sau fișa de aptitudini.

Mai mult, este important ca fiecare contract individual de muncă să cuprindă salariul şi elementele constitutive ale acestuia potrivit legii, actele adiţionale şi celelalte acte referitoare la executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor de muncă.

Inspectorii de muncă mai au dreptul să solicite și actele de identitate, avizul medical, actele de studii, fişa postului, acte privind cercetarea şi aplicarea sancţiunilor disciplinare, permisul de muncă (în cazul salariaţilor cetăţeni străini) și certificatul de cazier judiciar (unde este cazul).

Ce documente se cer într-un control privind securitatea și sănătatea în muncă

Potrivit Inspecției Muncii, în domeniul securității și sănătății în muncă (SSM), instituția folosește cinci metode de control:

• metoda de inspecție sistem;
• metoda de inspecție prin control tematic propriu-zis;
• metoda de inspecție prin impunerea de măsuri cu direcție specială;
• metoda de inspecție prin sondaj;
• metoda de inspecție tip campanie.

În ceea ce privește activitatea de control în domeniul SSM, aceasta se materializează prin procese verbale de control, procese verbale de constatare și sancționare a contravențiilor, procese verbale de sistare parțială sau totală a activității sau de oprire din funcționare a echipamentelor tehnice, după caz, când se constată o stare de pericol de accidentare sau de îmbolnăvire profesională.

Printre cele peste 70 de documente care trebuie să fie prezentate la controlul realizat de inspectorii de muncă se numără certificatul de înmatriculare la Registrul Comerțului cu anexele aferente, autorizația de funcționare din punct de vedere al protecției muncii, precum și anumite decizii interne ale firmelor, cum ar fi:

• decizii pentru personalul cu atribuții în domeniul SSM;
• decizii pentru componența serviciului de SSM;
• decizii pentru conducătorii locurilor de muncă;
• decizii pentru personalul cu responsabilități conform NSSM (de exemplu: manipulare - depozitare recipiente cu oxigen; deservire instalații aer comprimat).

Inspectorii mai pot controla, de asemenea, și documentele Comitetului de Securitate și Sănătate în Muncă (CSSM). Conform Inspecției Muncii, acestea sunt:

• decizia de înființare;
• raportul anual al conducătorului unității în CSSM cu privire la situația securității și sănătății în muncă;
• raportul medicului care asigură supravegherea stării de sănătate a salariaților;
• planul anual de măsuri în domeniul SSM și fondul de cheltuieli necesare;
• programul de activitate al serviciului de SSM.

Mai mult decât atât, inspectorii de muncă au dreptul să analizeze și contractul colectiv de muncă întocmit la nivelul unității (fiind verificate clauzele referitoare la protecția muncii, munca în schimburi și intensitatea acesteia), Regulamentul de Organizare și Funcționare și Regulamentul Intern al entității, menționează aceeași sursă.

În același timp, conform Inspecției Muncii, în cazul unui control, firmele trebuie să aibă pregătite și măsurile tehnice și/sau organizatorice luate pentru protecția împotriva electrocutării prin atingere directă și indirectă, determinările de noxe (în cazul unităților cu tehnologii care degajă noxe chimice în vederea stabilirii unor măsuri specifice de protecția muncii), determinarea limitelor de zgomot la locurile de muncă (dacă sunt sub cele admise pentru protecția neuropsihică și psihosenzorială a executanților), regulile proprii pentru aplicarea normelor de protecție a muncii corespunzător condițiilor în care se desfășoară activitatea la locurile de muncă, autorizarea din punct de vedere al protecției muncii pentru salariații care exercită meserii ce trebuie autorizate (electrician, sudor, liftier), evidența locurilor de muncă în condiții deosebite (vătămătoare, grele și periculoase).

Aceeași sursă mai menționează că inspectorii de muncă pot să controleze și certificatele medicale cu diagnostic „accident”, dar au voie să solicite și implementarea noilor prescripții minime pentru semnalizarea de securitate și/sau sănătate în muncă, documentul privind protecția la explozie și evaluarea riscurilor de explozie.

În aceeași categorie, cea a actelor verificate de inspectorii de muncă, intră și fișa postului, permisul de lucru cu foc, permisul gass gree, în situațiile de lucrări în spații închise unde există pericol de explozie, planul tehnic de exploatare și planul de evacuare în caz de urgență.

Mai mult, inspectorii au dreptul să controleze și registrele pe care angajatorii le deţin. Potrivit Inspecției muncii, acestea sunt:

• registre de evidență a accidentărilor în muncă;
• registre de evidență a accidentelor ușoare;
• registre de evidență a incidentelor periculoase;
• registre de evidență a îmbolnăvirilor profesionale;
• raportare semestrială a accidentelor de muncă;
• registrul de serviciu la bordul navelor;
• registrul pentru substanțe toxice;
• registrul de evidență a materialelor explozive.

De asemenea, angajatorilor le pot fi solicitate formularul comandă și îndeplinirea comenzii pentru utilizarea materialelor explozive, cartea tehnică a utilajului, instrucțiunile de lucru, procesul-verbal de punere în funcțiune a schelei, convențiile de lucru, măsurile preventive și metodele de lucru stabilite de angajator, procesul-verbal de control propriu din punct de vedere al protecției muncii, materialele necesare informării și educării angajaților, precum și fișele tehnice de securitate pentru substanțe toxice.

Pe lângă acestea, inspectorii de muncă mai au dreptul să solicite contractele de lucrări, modul de acordare a materialelor igienico-sanitare, fișa de expunere la riscuri profesionale, evidența nominală a angajaților cu handicap și a celor cu vârsta sub 18 ani, dosarele de cercetare a accidentelor cu ITM și registrul unic de control.

Concluzie

În cursul anului 2017, reprezentanții Inspecției Muncii se vor concentra, în esență, pe aceleași domenii de activitate pe care s-au concentrat și în 2016. Astfel, principalele nereguli pe care inspectorii vor încerca să le depisteze vor fi munca la negru și nerespectarea regulilor de sănătate și securitate în muncă.

--

Notă: Acest articol face parte dintr-o serie dedicată controalelor pe care autoritățile le vor desfășura la firme în cursul anului 2017. Toate articolele legate de acest subiect vor fi disponibile aici.