Inspectia Muncii va fi inlocuita cu Agentia Nationala pentru Inspectia Muncii si Securitate Sociala

Prin OUG nr. 86/2014, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 920 din 17 decembrie 2014, va fi reorganizata activitatea Inspectiei Muncii si a Agentiei Nationale pentru Plati si Inspectie Sociala.

Mai exact, aceste doua institutii vor fi comasate in Agentia Nationala pentru Inspectia Muncii si Securitate Sociala, care va avea atributii in urmatoarele domenii de activitate: securitate si sanatate in munca, relatii de munca, supravegherea pietei muncii, securitate sociala, beneficii sociale.

De asemenea, noua institutie va avea, printre altele, functii de coordonare, indrumare, control si evaluare a aplicarii reglementarilor legale in domeniile de activitate si de administrare, prin care se va asigura gestionarea intr-un sistem unitar de plata a beneficiilor de asistenta sociala.

Conform recentelor dispozitii, Agentia Nationala pentru Inspectia Muncii si Securitate Sociala se va substitui in toate drepturile si obligatiile decurgand din acte normative, contracte, conventii, intelegeri, protocoale, memorandumuri si acorduri in care Inspectia Muncii si Agentia Nationala pentru Plati si Inspectie Sociala sunt parti, inclusiv in litigiile aferente activitatilor acestora.

Aceleasi reguli stabilesc ca organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Inspectia Muncii si Securitate Sociala, precum si atributiile specifice se aproba prin hotarare a Guvernului.

Totodata, Legea nr. 108/1999 pentru infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii si OUG nr. 113/2011 privind organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Plati si Inspectie Sociala se abroga la data intrarii in vigoare a hotararii pe care Guvernul urmeaza sa o emita.

Inspectia muncii efectueaza trei tipuri de controale

Inspectia Muncii asigura, in prezent, exercitarea controlului in domeniile relatiilor de munca, securitatii si sanatatii in munca si supravegherii pietei. In plus, autoritatea actioneaza pentru asigurarea protectiei sociale a muncii si are in subordine inspectorate teritoriale de munca in fiecare judet si in municipiul Bucuresti.

Potrivit informatiilor publicate pe site-ul Inspectiei Muncii, in domeniul relatiilor de munca, controalele efectuate de Inspectia muncii pot fi de trei tipuri: de fond, tematice sau de tip campanie.

Controale de fond au ca obiectiv verificarea modului in care angajatorii aplica prevederile legislatiei muncii si a clauzelor contractelor colective de munca, precum si realizarea unei analize de ansamblu a activitatii in domeniul relatiilor de munca si al evidentei muncii, in vederea eliminarii deficientelor constatate si constientizarii angajatorului pentru respectarea legislatiei muncii.

Controalele tematice acopera un numar limitat de domenii dintre cele reglementate de legislatia muncii si se desfasoara intr-o perioada scurta de timp.

"Aceste tipuri de controale ofera o imagine partiala a modului de organizare si desfasurare a activitatii angajatorului, concludenta insa asupra problemei care constituie tema controlului", mentioneaza Inspectia Muncii pe site-ul propriu.

In ceea ce priveste controalele de tip campanie, acestea constau in verificarea inopinata a unui aspect sau a unui numar limitat de aspecte reglementate de legislatia muncii. Controalele tip campanie se desfasoara pe domenii de activitate, fie la nivel national, fie pe zone geografice.

Atunci cand vin in control, inspectorii de munca au o serie de drepturi pe care le pot exercita si care sunt prevazute in Legea nr. 108/1999 pentru infiintarea si organizarea Inspectiei Muncii.

Potrivit acestui act normativ, inspectorii de munca trebuie sa aiba acces liber, permanent si fara instiintare prealabila, in sediul persoanei juridice si in orice alt loc de munca organizat de aceasta.

De asemenea, inspectorii au dreptul sa solicite angajatorului sau reprezentantului legal al acestuia, precum si salariatilor, singuri ori in prezenta martorilor, documentele si informatiile necesare pentru realizarea controlului sau pentru efectuarea cercetarii accidentelor de munca, dar si sa efectueze investigatii sau examene, sa realizeze masuratori sau sa preleveze mostre din produse pentru care se desfasoara actiuni de supraveghere a pietei, iar in cazul in care considera necesar, sa dispuna distrugerea sau scoaterea din uz a produselor care prezinta risc grav.

Prin atributiile functiei lor, inspectorii de munca pot sa ia declaratii scrise fie singuri, fie in prezenta martorilor, de la sariati, angajatori si/sau, dupa caz, reprezentati legali ai acestora, precum si de la alte persoane care pot da informatii despre obiectul controlului efectuat sau al evenimentului cercetat.

Mai mult decat atat, legea le da inspectorilor de munca dreptul sa dispuna sistarea activitatii sau oprirea din functiune a echipamentelor de munca, atunci cand constata o stare de pericol grav si iminent de accidentare sau de imbolnavire profesionala. In plus, ei pot sa dispuna suspendarea sau retragerea autorizatiei de functionare.

Nu in ultimul rand, inspectorii de munca au dreptul sa dispuna masuri atunci cand angajatorul nu isi indeplineste obligatiile legale, dar si sa sesizeze organele de urmarire penala cu privire la abaterile considerate infractiuni.

Masurile luate de inspectorii de munca pot fi contestate pe caile judiciare sau administrative prevazute de lege.