Ajutoare sociale 2017: Ce valori au în acest an?

Persoanele cu venituri mici pot solicita, potrivit legislației în vigoare, trei tipuri de ajutor social: venitul minim garantat, care reprezintă o suplimentare a venitului net al celui care îl solicită, alocația pentru suținerea familiei, care diferă atât în funcție de veniturile familiei, cât și de numărul de copii, precum și de faptul că familia este sau nu formată din ambii părinți sau doar dintr-unul singur, și, în fine, ajutorul pentru încălzirea locuinței, care presupune o acoperire cheltuielilor cu încălzirea în perioada sezonului rece.

La finalul anului trecut, OUG nr. 93/2016 a introdus o simplificare pentru cei care solicită ajutoarele sociale. Mai exact, cei care vor să ceară cele trei ajutoare sociale enumerate mai sus pot să facă asta prin depunerea la primărie a unui singur dosar, iar nu a câte unui dosar pentru fiecare solicitare în parte. Mai multe detalii puteți afla de aici.

Venitul minim garantat

În condițiile Legii nr. 416/2001, familiile și persoanele singure au dreptul să primească un venit minim garantat ca formă de asistenţă socială. Nivelul lunar al acestui venit se raportează la Indicatorul Social de Referință (ISR - al cărui cuantum este de 500 de lei), și are următoarele valori:

• 0,283 ISR (141,5 lei) pentru persoana singură;
• 0,510 ISR (255 de lei) pentru familiile formate din două persoane;
• 0,714 ISR (357 de lei) pentru familiile formate din trei persoane;
• 0,884 ISR (442 de lei) pentru familiile formate din patru persoane;
• 1,054 ISR (527 de lei) pentru familiile formate din cinci persoane;
• câte 0,073 ISR (36,5 lei) pentru fiecare altă persoană peste numărul de cinci persoane, care face parte din familie.

Cuantumul ajutorului social se stabileşte ca diferenţă între aceste niveluri în lei şi venitul net lunar al familiei sau al persoanei singure. Practic, acest ajutor reprezintă o suplimentare a venitului net al solicitantului (persoana singură sau familia).

Dreptul la acest venit minim garantat - odată obținut - nu mai este condiționat de plata taxelor și impozitelor pe bunuri la bugetul local. Înainte, pentru menţinerea dreptului la ajutorul social, familiile şi persoanele singure cu drepturi stabilite de cel puţin şase luni erau obligate să-şi achite impozitele şi taxele pentru bunurile deţinute în proprietate. Dacă până la 31 martie, beneficiarii venitului minim garantat nu achitau aceste dări, plata ajutorului social se suspenda, însă în prezent, acest lucru nu se mai întâmplă.

Cererea de acordare a ajutorului social şi declaraţia pe propria răspundere se înregistrează la primarul localităţii în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa titularul, potrivit legii.

Notă: Venitul net lunar pe care îl luăm în discuție se calculează ca o sumă a tuturor veniturilor pe care persoana/familia respectivă le-a obținut în luna anterioară depunerii cererii, inclusiv: asigurări sociale de stat, asigurări de șomaj, indemnizații, alocații și ajutoare cu caracter permanent, obligații legale de întreținere și alte creanțe legale. Totuși, nu se iau în calcul: alocația pentru susținerea familiei, alocația de stat pentru copii, bugetul personal complementar, ajutoarele de stat acordate producătorilor agricoli, sprijinul financiar „bani de liceu”, veniturile obținute de zilieri, bursele școlare, sumele acordate tinerilor cu cerinţe educaţionale speciale, tichetul social pentru stimularea participării în învățământul preșcolar a copiilor proveniți din familii defavorizate.

Alocația pentru susținerea familiei

Alocația pentru susținerea familiei este o formă de sprijin pentru familiile cu venituri reduse care au copii mai mici de 18 ani, acordată cu scopul de a asigura condiții mai bune pentru creșterea copiilor și pentru a-i încuraja pe aceștia să meargă la școală, potrivit Legii nr. 277/2010. Firește că această alocație este acordată și familiilor formate dintr-un singur părinte care are copii în întreținere (dar cu condiția ca ei să locuiască împreună).

Astfel, potrivit legii, în funcție de cât de mare este venitul net mediu lunar pe membru de familie (raportat la ISR, care este de 500 de lei), cuantumul lunar al alocației este stabilit în funcție de ISR, astfel:

Alocația familiei poate fi obținută chiar dacă unul dintre copii are multe absențe nemotivate, după cum s-a stabilit recent prin OUG nr. 93/2016. În familiile cu mai mulți copii, dacă unul dintre aceștia are mai mult de 20 de absențe nemotivate, atunci el nu este luat în calcul pentru acordarea ajutorului social, dar absențele sale nici nu pot cauza pierderea întregii alocații pentru familia respectivă. Cu toate acestea, părinții pot solicita alocația și pentru acel copil care repetă anul școlar sau care a lipsit nemotivat de mai bine de 20 de ori, dar numai după începerea anului școlar/semestrului următor.

De asemenea, o altă noutate adusă la finalul anului trecut este că beneficiarii se bucură acum de alocație începând cu luna următoare depunerii cererii, spre deosebire de legislația anterioară, care prevedea că prima lună pentru care se acordă banii este chiar luna depunerii cererii.

Alocaţia se acordă pe bază de cerere şi declaraţie pe propria răspundere însoţită de actele doveditoare privind componenţa familiei, veniturile acesteia şi, după caz, privind frecventarea cursurilor şcolare de către copiii aflaţi în întreţinere. Aceste documente trebuie depuse de reprezentantul familiei la primăria în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau reședința familia.

Ajutorul pentru încălzirea locuinței

Ajutorul pentru încălzirea locuinței, reglementat prin OUG nr. 70/2011, reprezintă un ajutor lunar pentru acoperirea unei părţi din cheltuielile cu încălzirea locuinţei în perioada sezonului rece (1 noiembrie - 31 martie), iar acesta poate fi solicitat atât de persoanele care locuiesc singure cât și de familiile cu mai multe persoane. Ca și celelalte două tipuri de ajutoare sociale la care ne-am referit mai sus, și acesta se acordă tot celor cu venituri mici (consumatori vulnerabili).

Ajutorul este acordat, mai exact, pentru principalul sistem de încălzire al locuinței și de el se pot bucura consumatorii de energie termică în sistem centralizat, de energie electrică, de gaze naturale și de lemne, cărbuni și combustibili petrolieri.

Și în acest caz, cuantumul ajutorului diferă în funcție de cum se raportează venitul minim la ISR, dar și după tipul de sistem de încălzire. Pentru a putea beneficia de acoperirea parțială sau integrală a cheltuielilor cu încălzirea, veniturile trebuie să se situeze în aceste limite:

• în cazul energiei termice: ajutorul poate fi obținut de familiile cu un venit net mediu lunar/membru de până la 1,572 ISR (786 de lei) și de persoanele singure cu un venit net mediu lunar de maximum 2,164 ISR (1.082 de lei);
• în cazul gazelor naturale, energiei electrice și lemnelor, cărbunilor și combustibililor petrolieri: limita maximă a venitului net mediu lunar pe persoană (persoana singură sau membrul de familie) trebuie să fie, în principiu, de cel mult 1,230 ISR (615 lei).

Spre exemplu, o persoană care locuiește singură și are un venit cuprins între 352 și 425 de lei va putea beneficia de un ajutor ce acoperă cheltuielile de încălzire în proporție de 40% din limita consumului mediu/lunar.

Important! Pentru familiile și persoanele singure care beneficiază de ajutorul social sub forma venitului minim garantat, compensarea procentuală a cheltuielilor cu încălziarea se face în proporție de 100%. În rest, acoperirea cheltuielilor poate să se situeze între 5% și 90% din limita consumului mediu/lunar, în funcție de veniturile beneficiarului.

Cei care vor să beneficieze de acest ajutor depun, individual sau prin asociațiile de proprietari/locatari, cererile și declarațiile pe propria răspundere la primăria în raza căreia se află locuința lor, până la data de 15 octombrie. Mai multe detalii despre documentele necesare puteți afla din acest material.

Notă: Începând cu 1 aprilie 2018, sistemul de acordare a ajutoarelor sociale va cunoaște ample modificări. Mai exact, autorităţile vor reuni venitul minim garantat, alocaţia pentru susţinerea familiei şi ajutorul pentru încălzirea locuinţei într-un singur ajutor: venitul minim de incluziune. Despre acest subiect puteți afla mai multe de aici.

Indemnizaţia socială pentru pensionari

Indemnizația socială este reglementată pentru a oferi un venit minim pensionarilor și s-a numit, la momentul introducerii sale în legislație, în 2009, pensie minimă garantată. Potrivit OUG nr. 6/2009, dar și modificărilor aduse prin OUG nr. 2/2017 și care vor intra în vigoare în curând, pensionarii primesc nu pot primi o pensie minimă mai mică decât valoarea stabilită prin actele normative. În prezent, un pensionar nu poate să primească mai puțin de 400 de lei, iar începând de luna următoare, valoarea minimă va fi de 520 de lei.

Practic, chiar dacă pensia este stabilită de autorități sub acest prag, restul de bani care sunt necesari pentru atingerea valorii pragului sunt suportați de la bugetul de stat.

Cei care se bucură de această facilitate sunt pensionarii din sistemul public de pensii şi cei din sistemul militar de pensii, indiferent de data pensionării, care au domiciliul în România și pensia mai mică decât nivelul indemnizaţiei sociale, adică primesc mai puțin de 520 de lei (de la 1 martie) sau mai puțin de 400 de lei (în prezent).

"În situaţia persoanelor care beneficiază, prin cumul, atât de unul sau mai multe drepturi de pensie din sistemul public, cât şi de pensie din sisteme neintegrate acestuia, precum şi de drepturi stabilite şi plătite de sistemul public de pensii în baza unor legi speciale, la acordarea indemnizaţiei sociale pentru pensionari se are în vedere nivelul cuantumurilor însumate ale tuturor acestor venituri", se stabilește în OUG nr. 6/2009. Prin urmare, indemnizația se va acorda numai persoanelor cu veniturile însumate sub nivelul pragului.

Indemnizaţia socială pentru pensionari se stabileşte şi se plăteşte de către Casa Naţională de Pensii Publice, prin intermediul caselor teritoriale de pensii, şi se evidenţiază în mod distinct pe talonul de pensie. De asemenea, ea se acordă și în cazul pensiei de urmaș.

Ajutorul de deces

În cazul decesului asiguratului sau al pensionarului, una dintre persoanele următoare poate primi un ajutor de deces în valoare de 2.681 de lei (3.131 de lei, după intrarea în vigoare a legii bugetului pe 2017): soţul supravieţuitor, copilul, părintele, tutorele, curatorul sau, în lipsa acestora, oricare persoană care face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces, conform Legii nr. 263/2010.

Dacă este vorba despre decesul unui membru de familie care nu era asigurat sau pensionar, cel care primește ajutorul este asiguratul sau pensionarul, rudă cu persoana decedată. Potrivit actului normativ amintit, prin membru de familie putem înțelege: soțul supraviețuitor, copiii, părinții și bunicii oricăruia dintre soți. În acest caz, suma de bani primită este de 1.341 de lei (1.566 de lei, după intrarea în vigoare a legii bugetului pe 2017).

Deși ajutorul se suportă de la bugetul de stat, cel care face plata poate să fie angajatorul, în cazul decesului următorilor asigurați (sau al unui membru de familie al acestora), instituţia care gestionează bugetul asigurărilor pentru şomaj, în cazul decesului şomerului sau al unui membru de familie al acestuia ori casa teritorială (sau sectorială) de pensii, în anumite situații (mai multe detalii puteți afla de aici).

Ajutorul de deces se acordă, după caz, pe baza următoarelor documente: cererea-tip; certificatul de deces (original şi copie), actul de identitate al solicitantului (original şi copie), actele de stare civilă ale solicitantului, din care să rezulte gradul de rudenie cu decedatul, sau, după caz, actul care atestă calitatea de tutore, curator, mandatar (original şi copie); dovada că solicitantul a suportat cheltuielile ocazionate de deces (original şi copie); actul medical emis sau vizat de medicul expert al asigurărilor sociale, prin care se atestă boala care l-a făcut inapt şi data ivirii acesteia, în cazul copilului inapt în vârstă de peste 18 ani (original); adeverinţa care să certifice că, la data decesului, membrul de familie cu vârstă cuprinsă intre 18 si 26 de ani urma o formă de învățământ organizată potrivit legii (original).