Șapte răspunsuri la întrebările pe care le-ar putea avea un client în relația cu avocatul său

1. E obligatoriu ca avocatul să-mi dea un contract de asistență juridică?

"Avocatul înscris în tabloul baroului are dreptul să asiste şi să reprezinte orice persoană fizică sau juridică, în temeiul unui contract încheiat în formă scrisă", stabilește Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat. În Statutul profesiei de avocat se precizează că forma scrisă este cerută ca să dovedim raporturile dintre client și avocat (despre toate modalitățile de încheiere a unui CAJ puteți citi aici).

Dacă legea nu ar fi stabilit că e vorba de un contract scris, atunci am fi putut să admitem că acordul dintre avocat și clientul său poate să rămână la stadiul de înțelegere verbală. Însă tot în Statut se punctează și faptul că, în pofida acestei înțelegeri verbale, un contract scris trebuie încheiat în cel mai scurt timp cu putință. E inadmisibil deci ca un client să nu aibă deloc un document din care să reiasă pentru ce îl reprezintă avocatul respectiv, ce bani îi datorează ș.a.m.d.

Practic, dacă nu ni se dă un exemplar al CAJ, atunci mijloacele noastre de a proba raportul cu avocatul sunt foarte limitate. În lipsa unui document scris, avocatul poate cu ușurință să ne inducă în eroare cu privire la acțiunile pentru care "se presupune" că este plătit.

2. Poate avocatul să ia decizii în numele meu, fără să mă întrebe înainte?

Avocatul apără și reprezintă interesele clientului său, ceea ce înseamnă că trebuie să facă tot posibilul ca drepturile și interesele acestuia să nu se piardă în urma neglijenței sau relei sale voințe. Firește că avocatul nu ne va întreba de fiecare dată când ridică o anumită excepție în instanță, să zicem, sau când depune un anumit act la dosar. Dar, în momentul în care avocatul ia decizii care depășesc mandatul său, intervine o problemă.

Contractul cu avocatul prevede expres întinderea "puterilor" pe care clientul le oferă avocatului (adică mandatul). În lipsa unor prevederi contrare, el este împuternicit să facă orice act specific profesiei pe care îl consideră necesar. Ideea principală este că avocatul nu trebuie să intuiască ce ar fi în interesul nostru, ci trebuie să ne întrebe înainte. Un avocat care s-a întins mai mult decât i s-a îngăduit poate fi tras la răspundere, iar cel care se înțelege în mod fraudulos (la notar sau în instanță) cu cel care are interese contrare săvârșește infracțiunea de "asistență și reprezentare neloială".

3. Pot să cer schimbarea avocatului acordat din oficiu?

"Beneficiarul care în mod nejustificat refuză sau renunţă la serviciile avocatului desemnat pierde ajutorul public judiciar acordat, fără a mai avea dreptul la o nouă cerere de ajutor public judiciar în cauza respectivă", se stabilește în Statut. Așadar, atunci când beneficiem de un avocat din oficiu putem să renunțăm la serviciile acestuia, dar riscăm să pierdem facilitatea, dacă renunțarea este nejustificată. Firește că în cazul proceselor penale unde e obligatorie prezența avocatului, nu se poate pune problema ca inculpatul să rămână fără el.

Din contră însă, dacă există un motiv întemeiat pentru ca avocatul să fie schimbat, atunci schimbarea avocatului din oficiu trebuie să fie posibilă. Spre exemplu, dacă avocatul nu se prezintă la termene și nu are o justificare pentru asta sau vine la judecată și nu face nimic, eventual doar aprobă anumite lucruri, atunci e clar că cel pe care-l apără nu beneficiază așa cum trebuie de apărare.

Schimbarea avocatului se cere la baroul competent, iar decanului baroului îi revine sarcina de a aprecia caracterul justificat sau nejustificat al renunțării la avocatul respectiv.

4. Cum pot renunța la avocatul meu?

Este de ajuns să-l anunțăm pe avocat că vrem să renunțăm la serviciile sale pentru ca mandatul acestuia să înceteze. Uneori însă, dat fiind că ne aflăm într-un stadiu mai delicat al procedurilor în instanță, s-ar putea să nu fie în avantajul nostru s-o facem.

Odată cu încetarea CAJ vom fi obligați să-i achităm onorariile avocatului până la acel moment și eventualele cheltuieli pe care le-a făcut pentru noi. Nu trebuie uitat faptul că CAJ este titlu executoriu, așa că avocatul va merge cu contractul direct la executorul judecătoresc ca să-și recupereze banii! Este posibil chiar să ne ceară și onorariul de succes, dacă până la urmă am câștigat procesul și contribuția sa a fost cea mai importantă pentru atingerea acestui rezultat.

5. Ce se întâmplă dacă nu-i plătesc avocatului onorariul și cheltuielile?

Plecând de la premisa că ceea ce avocatul cere de la noi sunt onorarii pe care le-am stabilit de la bun început, care sunt prevăzute în CAJ (și în eventuale acte adiționale la contract), precum și rambursarea unor cheltuieli pentru care am primit dovezi că s-au făcut pentru noi, atunci nu există niciun dubiu: suntem obligați să-i plătim avocatului toate acestea, în cuantumul care reiese din CAJ, chitanțe, facturi și din alte documente. De asemenea, dacă sunt prevăzute în contract, avocatul poate pretinde inclusiv penalități.

În ipoteza în care nu plătim, avocatul poate să ceară direct executarea silită, deoarece CAJ este titlu executoriu (dacă este întocmit cu respectarea tuturor cerințelor prevăzute în legislația profesiei – dacă contractului îi lipsește, spre exemplu, semnătura noastră, atunci nu titlul nu este valabil).

6. Am plătit avocatul pentru tot procesul sau doar pentru o parte din el?

Numeroase persoane se plâng în Forumul AvocatNet.ro de faptul că avocații pe care i-au plătit nu s-au ocupat de cazurile lor, nu au făcut cereri în justiție sau au uitat să facă cereri de apel la hotărârile pronunțate în primă instanță. În realitate, de cele mai multe ori e vorba de faptul că respectivul client nu a înțeles exact pentru ce-l plătește pe avocat și nici nu a cerut lămuriri.

Avocații pot percepe tarife pentru a oferi simple opinii, ceea ce nu înseamnă că vor face cereri în justiție sau că ne vor reprezenta interesele. De asemenea, de cele mai multe ori avocatul nu va face un apel la hotărârea dată de instanță pentru că nu s-a înțeles cu clientul să facă și acest lucru; cu alte cuvinte, nu a fost plătit decât pentru prima judecată, iar pentru a merge mai departe, va trebui un nou mandat, un nou onorariu ș.a.m.d. Tocmai de aceea e ideal să avem un contract semnat, din care reiese clar pentru ce (nu) se plătește onorariul.

7. Avocații pot primi bunuri prin testament sau donații de la clienți?

În principiu, da. Avocatul poate primi ceva prin testament de la clientul său, însă dacă tocmai acel avocat care primește ceva a fost și cel care a ajutat defunctul să-și scrie testamentul, atunci lucrurile sunt puțin mai complicate. Într-o atare situație, ceilalți moștenitori interesați ar putea cere anularea legatului lăsat acelui avocat, potrivit normelor din Codul civil. În ceea ce privește donațiile, nu există niciun impediment legal care să se opună unei donații făcute de client avocatului.