1. Nu depui la timp declarațiile de înregistrare fiscală
Referitor la Codul de procedură fiscală, prevenirea acoperă nedepunerea la termen a declarațiilor de înregistrare fiscală, a celor de radiere a înregistrării fiscale sau a celor de mențiuni. Această faptă poate fi sancționată cu sume cuprinse între 1.000 și 5.000 de lei (firmele mijlocii și mari) sau între 500 și 1.000 de lei (firmele mici). De exemplu, unul dintre formularele de înregistrare fiscală, radiere și mențiuni este 010.
2. Nu declari la timp impozitele, taxele și contribuțiile
De asemenea, prevenirea acoperă și neîndeplinirea la termen a „obligațiilor de declarare prevăzute de lege, a bunurilor și veniturilor impozabile sau, după caz, a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume”, așa cum stabilește Codul de procedură fiscală. Amenda aplicabilă în acest caz este tot între 1.000 și 5.000 de lei (firmele mijlocii și mari) sau între 500 și 1.000 de lei (firmele mici).
3. Nu întocmești și nu prezinți dosarul prețurilor de transfer
Firmele care nu întocmesc, în condițiile și la termenele prevăzute de legislație, dosarul prețurilor de transfer sau care nu-l prezintă la cererea inspectorilor fiscali sunt alte contravenții acoperite de legislația prevenirii. Amenda ce se acordă pentru aceste două fapte este cuprinsă între 12.000 și 14.000 de lei (firme medii și mari) sau între 2.000 și 3.500 de lei (firme mici).
4. Nu păstrezi și nu prezinți datele arhivate în format electronic
Companiile scapă de amendă la prima abatere și dacă nu respectă obligația păstrării și prezentării datelor arhivate în format electronic (inclusiv aplicațiile informative cu care le-au generat), faptă sancționată, de asemenea, cu amenzi între 12.000 și 14.000 de lei (firme medii și mari) sau între 2.000 și 3.500 de lei (firme mici).
5. Nu depui la timp declarațiile recapitulative de TVA
În ceea ce privește nedepunerea la termen a declarațiilor recapitulative privind taxa pe valoarea adăugată, ce poate fi amendată cu sume între 1.000 și 5.000 de lei, această faptă este și ea sancționată la prima abatere doar cu avertisment. Aici, bine de știut este că declarații recapitulative sunt 390 și 390 VIES.
6. Emiți bonuri fiscale cu greșeli
Emiterea de bonuri fiscale ce conțin informații greșite sau emiterea fără ca acestea să aibă toate datele prevăzute de lege (de exemplu, denumirea și codul de identificare fiscală ale firmei, data și ora emiterii, denumirea fiecărui bun sau serviciu, prețul, cantitatea) este sancționată în prezent de legislație. Mai precis, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 28/1999 prevede în acest caz o amendă de la 2.000 la 4.000 de lei. Mai nou, fapta este iertată la prima abatere.
7. Nu dai bonul fiscal sau factura
De asemenea, autoritățile iartă la prima abatere și neînmânarea bonului fiscal clientului și/sau neeliberarea facturii la cererea clientului. În prezent, pentru această faptă, casierii riscă o amendă de la 1.000 la 2.000 de lei.
8. Depui cu întârziere sau nu depui deloc declarațiile de impunere
Depunerea peste termen a declarațiilor de impunere și nedepunerea declarațiilor de impunere sunt alte două fapte acoperite de legislația prevenirii, acestea fiind prevăzute de Codul fiscal. Prima faptă se sacționează cu amendă de la 70 la 279 de lei, iar a doua - cu amendă de la 279 la 696 de lei. Printre altele, se face referire la declarațiile privind impozitarea clădirilor, terenurilor sau mașinilor.
Companiile scapă cu avertisment o singură dată pentru fiecare faptă
Dacă săvârșesc una dintre faptele de natură contravențională acoperite de legislația prevenirii, firmele primesc avertisment doar la prima abatere, se arată în Legea prevenirii nr. 270/2017. Cu alte cuvinte, un contribuabil nu poate să scape cu avertisment dacă încalcă legea și a doua oară, în termen de cel mult trei ani.
Concret, agentul constatator încheie un proces-verbal prin care aplică sancțiunea avertismentului, acest document având ca anexă un plan de remediere. Planul conține, înainte de toate, măsuri de remediere a faptelor săvârșite, dar și un termen de remediere de maximum 90 de zile calendaristice. Termenul de remediere este stabilit de inspectori, iar acesta este pentru îndreptarea neregulilor constatate. După trecerea celor maximum 90 de zile, personalul de control revine pentru verificări.
„În termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data expirării termenului de remediere, autoritatea/instituția publică cu atribuții de control are obligația să reia controlul și să completeze partea a II-a a planului de remediere anexat la procesul-verbal de constatare a contravenției și de aplicare a sancțiunii și, dacă este cazul, registrul unic de control, cu mențiuni privind modalitatea de respectare a măsurilor de remediere dispuse”, scrie în Legea prevenirii.
Dacă autoritățile constată că firmele au aplicat la timp măsurile de remediere, acestea din urmă scapă de amenzi. În caz contrar, inspectorii încheie un nou proces-verbal de contravenție, însă de data aceasta pentru a aplica amenzile prevăzute de legislația în vigoare.
Legea prevenirii (cunoscută inițial ca Legea prevenției) a intrat în vigoare la data de 17 ianuarie 2018, însă aceasta se aplică efectiv de luni, după ce a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 33/2018, ce include amenzile acoperite de prevenire.
Comentarii articol (3)