Anul trecut, o instanță spaniolă a adresat CJUE o întrebare preliminară în legătură cu natura serviciilor oferite de compania Uber, în cauza C-434/15. Considerând că soluționarea unui litigiu național depinde de modul cum se interpretează anumite prevederi din dreptul Uniunii Europene (UE), instanța spaniolă a cerut Curții să lămurească în ce fel pot fi calificate activitățile Uber din perspectiva dreptului Uniunii și care ar fi consecințele. Cu alte cuvinte: este Uber un serviciu electronic de intermediere, unul de transport sau unul mixt?
Răspunsul oferit de CJUE a venit astăzi și este categoric: Uber este un serviciu de transport, iar faptul că asigură o intermediere între conducătorii auto care se înscriu pe platforma Uber și clienți este doar o componentă a unui serviciu global, care este, indubitabil, unul de transport, conform comunicatului transmis de Curte. Într-un fel, răspunsul CJUE era ușor predictibil, din moment ce, în urmă cu câteva luni, Avocatul general al CJUE a emis o opinie pe acest subiect în același sens.
"Prin hotărârea pronunțată azi, Curtea declară că un serviciu de intermediere precum cel în cauză, care are ca obiect, prin intermediul unei aplicații pentru telefoane inteligente, să pună în legătură, în scopul obținerii unei remunerații, conducători auto neprofesioniști care utilizează propriul autovehicul cu persoane care doresc să efectueze o deplasare urbană, trebuie considerat ca fiind indisociabil legat de un serviciu de transport și ca intrând sub incidența calificării drept «serviciu în domeniul transporturilor», în sensul dreptului Uniunii. Un astfel de serviciu trebuie exclus, prin urmare, din domeniul de aplicare al liberei prestări a serviciilor în general, precum și al Directivei privind serviciile în cadrul pieței interne și al Directivei privind comerțul electronic. Rezultă că, în stadiul actual al dreptului Uniunii, revine statelor membre sarcina de a reglementa condițiile prestării unor asemenea servicii, cu respectarea normelor generale ale Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene", scrie în comunicatul CJUE.
Prin urmare, statele membre ale UE, printre care și România, pot să reglementeze condițiile în care Uber funcționează într-un stat.
Câteva chestiuni trebuie totuși subliniate:
- CJUE a oferit o lămurire cu privire la tipul de serviciu (privit în ansamblu) pe care îl oferă Uber, iar nu cu privire la legalitatea acestui serviciu;
- nu se poate vorbi despre un act prin care se interzice Uber, întrucât Curtea nu poate să facă acest lucru.
Decizia CJUE e relevantă și obligatorie pentru oricare dintre statele UE unde funcționează acest Uber. Curtea este chemată să ofere lămuriri cu privire la interpretarea și aplicarea dreptului UE, aplicabil și în România, iar deciziile sale nu pot fi ignorate.
Notă: Uber e o platformă electronică ce dă posibilitatea de a comanda un serviciu de transport urban în anumite orașe prin intermediul unui telefon inteligent. Mai multe despre Uber și problemele de care s-a lovit acest serviciu și în România puteți afla de aici.