UPDATE: România poate legifera platforme ca Airbnb doar cu notificarea Comisiei Europene, conform CJUE

În cauza C-390/18 (Airbnb Ireland), Curtea de Justiție a Uniunii Europene a considerat serviciile oferite de Airbnb ca fiind servicii ale societății informaționale, și nu servicii de intermediere imobiliară. Acest lucru face reglementarea Airbnb pentru state precum România mult mai complicată, din cauză că obligația de deținere a unei licențe, pentru un furnizor de servicii, poate fi implementată legal doar cu notificarea Comisiei Europene, conform legislației europene relevante.

Care a fost problema, în speță

Practic, problema principală cu care a fost sesizată CJUE, în speță, a fost faptul că Airbnb Ireland a fost considerată ca oferind servicii de agenție imobiliară, ceea ce ar fi expus-o legislației franceze restrictive privind activitatea de agenție imobiliară (din cauză că oferea servicii transfrontaliere și în Franța). Airbnb Ireland a contestat faptul că i s-ar aplica acea lege, susținând că ar fi protejată de beneficiile liberei circulații a serviciilor (informaționale), în cadrul Uniunii Europene.

În acest context, CJUE a confirmat faptul că serviciile oferite de Airbnb Ireland beneficiază de astfel de protecții. Pentru a determina faptul că Airbnb prestează servicii specifice societății informaționale și nu este, de fapt, un intermediar de servicii imobiliare, Curtea a reținut mai multe argumente:

În primul rând, serviciul de intermediere între cei care vor să închirieze un imobil și proprietari reprezintă doar unul din elementele principale ale serviciului general prestat de Airbnb. Altele ar fi oferirea unei unelte prin care să fie prezentate și găsite imobile pentru închiriat.

În al doilea rând, ceea ce oferă Airbnb nu este un serviciu indispensabil pentru activitatea de închirere. Există și alternative, unele mai vechi decât Airbnb.

De asemenea, Airbnb nu intervine în stabilirea prețurilor practicate de cei ce oferă cazări și nici nu setează limite cu privire la astfel de prețuri. În același context, este relevant faptul că Airbnb nu exercită vreo influență clară și decisivă cu privire la felul cum sunt puse la dispoziție cazările (prin selectarea proprietarilor, de exemplu).

Ce înseamnă că Airbnb este un serviciu al societății informaționale

Airbnb Ireland prestează, în cadrul Uniunii Europene, servicii prin care pune în contact persoane care oferă spre închiriere (pe o durată scurtă) locuințe persoanelor care vor să le închirieze. Fiind o platformă digitală, serviciile Airbnb sunt oferite predominant online, însă ele, în esență, reprezintă o activitate de intermediere (cu caracter transfrontalier).

De aceea, CJUE a calificat serviciile prestate de Airbnb Ireland ca fiind servicii ale societății informaționale. Esența lor este că astfel de servicii ale societății informaționale trebuie să beneficieze de avantajele liberei circulații a serviciilor în Uniunea Europeană. Astfel, orice limitare adusă prestării serviciilor (prin reglementări) trebuie justificată obiectiv (pentru protecția consumatorilor, de exemplu).

Ce înseamnă aceste lucruri pentru România

Reglementarea Airbnb, inclusiv pentru România, este mult mai complicată, acum. Tehnic, acest lucru era deja complicat, pentru că regulile privind reglementarea serviciilor informaționale nu sunt noi. Însă cu cât se clarifică mai mult ce servicii pot fi reglementate și ce servicii nu pot fi reglementate, legiuitorul poate să înțeleagă unde poate interveni și unde este limitat.

Acest lucru este cu atât mai important încât, în cazul Uber, CJUE nu a considerat platforma de facilitare a transportului ca oferind servicii de intermediere, ci de transport, ceea ce a dat mai mult libertate unui legiuitor să ceară autorizarea unei astfel de platforme, pentru a oferi servicii specifice.

În privința Airbnb, însă (și a oricăror alte platforme digitale ce oferă servicii de intermediere specifice societății informaționale), dincolo de faptul că ar trebui să justificăm necesitatea obiectivă a unei legislații care ar putea limita prestarea de astfel de servicii, ar trebui și să o notificăm Comisiei Europene, în prealabil.

Atenție! Hotărârile CJUE sunt obligatorii pentru noi, pentru că ele determină modalitatea în care trebuie interpretat dreptul Uniunii Europene.