După ce Curtea Constituțională s-a pronunțat din nou cu privire la definiția infracțiunii de abuz în serviciu din Codul penal, stabilind că e obligația legiuitorului să reglementeze un prag valoric sau intensitatea vătămării rezultate, Ministerul Justiției a anunțat marți printr-un comunicat că textul de lege va fi modificat astfel încât să includă un prag valoric.
"Faţă de cele statuate, conţinutul infracţiunii de abuz în serviciu urmează a fi reconfigurat prin consacrarea unui prag valoric", potrivit comunicatului. Marți, CCR s-a pronunțat din nou cu privire la abuzul în serviciu, de data aceasta însă, atât cu privire la cel din vechiul Cod penal, cât și cu privire la actualul text de lege.
Acum, judecătorii au avut de analizat dacă e neconstituțional faptul că din textul de lege al infracțiunii de abuz în serviciu lipsește un prag valoric. Prima oară când CCR s-a pronunțat cu privire la constituționalitatea abuzului în serviciu (textul din actualul Cod) a fost în Decizia CCR nr. 405/2016, când a stabilit că textul e constituțional în măsura în care sintagma "îndeplineşte în mod defectuos" e înțeleasă ca "îndeplineşte prin încălcarea legii.
Potrivit comunicatului Curții, legiuitorul are obligația să reglementeze valoarea pagubei și gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptelor de abuz în serviciu. Pentru a motiva necesitatea unui prag, Curtea a spus că trebuie să se facă o delimitare a răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică (adică civilă, administrativă etc.).
"Referitor la criticile formulate cu privire la lipsa unui prag valoric sau a intensității vătămării rezultate din comiterea faptei, Curtea a reiterat considerentele Deciziei nr.405 din 15 iunie 2016, prin care a subliniat că revine legiuitorului sarcina de a reglementa valoarea pagubei şi gravitatea vătămării rezultate din comiterea faptei de «abuz în serviciu», cu aplicarea principiului «ultima ratio», astfel cum acesta a fost dezvoltat în doctrină și jurisprudență (inclusiv cea a Curții Constituționale), aceste circumstanțieri fiind necesare delimitării răspunderii penale de celelalte forme de răspundere juridică. Totodată, Curtea a reţinut că, dată fiind natura omisiunii legislative relevate, instanța constituțională nu are competența de a complini acest viciu normativ, întrucât și-ar depăși atribuțiile legale, acționând în sfera de competență a legiuitorului primar sau delegat, aceasta fiind singura autoritate care are obligația de a reglementa pragul valoric sau intensitatea vătămării rezultate din comiterea faptei în cuprinsul normelor penale referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu", scrie în comunicatul Curții.
De altfel, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate pentru textul infracțiunii de abuz în serviciu din vechiul Cod penal și a stabilit că sintagma "îndeplineşte în mod defectuos" din cuprinsul acestuia trebuie înțeleasă ca "îndeplineşte prin încălcarea legii", pentru ca textul să fie constituțional. În acest fel, Curtea a dat o decizie simetrică Deciziei nr. 405/2016.
Notă: Deciziile Curții Constituționale prin care se admit excepții de neconstituționalitate devin generale și obligatorii de la momentul publicării lor în Monitorul Oficial. Deși poate părea straniu că CCR a admis o excepție de neconstituționalitate cu privire la un text care face parte dintr-un act care nu mai e în vigoare, e important să precizăm că, așa cum a subliniat Curtea prin Decizia nr. 766/2011, acest lucru e posibil. Motivul: prevederile respective se aplică în continuare, pentru anumite persoane și fapte de abuz în serviciu. Este evident însă că legiuitorul nu poate veni să modifice textul de lege din vechiul Cod penal.
Reamintim faptul că, la începutul acestui an, modificarea abuzului în serviciu prin includerea unui prag valoric a fost inclusă în faimoasa Ordonanță 13 (care nu și-a mai produs efectele, până la urmă). Acolo, guvernanții propuseseră un prag valoric de 200.000 de lei sau producerea unei vătămări grave pentru ca fapta să fie încadrată și sancționată ca abuz în serviciu.
Comentarii articol (0)