Măsura este inclusă în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 53/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, act ce a intrat azi în vigoare, odată cu publicarea sa în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 644.
Atunci când apar modificări contractuale, actele adiționale trebuie încheiate înainte ca schimbările să se producă efectiv, prevede documentul. Astfel, de exemplu, dacă angajatorul decide să majoreze salariul unui angajat de la 1 septembrie 2017, actul adițional la contractul individual de muncă ce va reflecta mărirea trebuie încheiat cel târziu până la 31 august 2017.
„Orice modificare a unuia dintre elementele prevăzute la alin. (3) (alineatul 3 al articolului 17 din Codul muncii, ce face referire la elementele ce trebuie să se regăsească în contractul individual de muncă - n. red.) în timpul executării contractului individual de muncă impune încheierea unui act adițional la contract, anterior producerii modificării, cu excepția situațiilor în care o asemenea modificare este prevăzută în mod expres de lege sau în contractul colectiv de muncă aplicabil”, scrie în actul publicat azi.
Înainte, Codul muncii stabilea că orice modificare a elementelor incluse în contractul individual de muncă implică încheierea unui act adițional la document în maximum 20 de zile lucrătoare de la data apariției schimbării. Excepție făceau doar situațiile în care o asemenea modificare era prevăzută de lege în mod expres, neexistând precizarea referitoare la contractele colective.
Modificarea anumitor elemente contractuale implică, de asemenea, și obligația de a le raporta Inspecției Muncii, cu ajutorul Registrului general de evidență a salariaților (cunoscut mai bine ca Revisal). Asta înseamnă că modificarea termenului prevăzut de Codul muncii aduce automat modificarea termenului de raportare în Revisal.
Printre altele, câteva elemente a căror modificare necesită încheierea de acte adiționale și raportarea în Revisal sunt funcția sau ocupația, durata timpului de muncă și repartizarea acestuia ori salariul lunar de bază.
Potrivit expunerii de motive ce a însoțit ordonanța în forma sa de proiect, inițiatorii apreciau că încheierea actelor adiționale trebuie să se facă înainte de producerea modificărilor contractuale, din moment ce efectele se produc pentru viitor, nu retroactiv, așa cum se întâmpla până acum.