CJUE: Nu se pot acorda bisericilor scutiri fiscale pentru clădiri folosite în activități economice

Printr-o decizie recentă, CJUE a stabilit că scutirile fiscale de care beneficiază uniățile de cult pot constitui ajutoare de stat interzise dacă şi în măsura în care sunt acordate pentru activități economice. 

Concret, în Cauza C‑74/16 a fost dezbătută situația unei congregații religioase a Bisericii Catolice spaniole, proprietara unui ansamblu de clădiri, care a cerut autorităților iberice rambursarea unui impozit în cuantum de 24.000 de euro, achitat pentru extinderea unei şcoli pe care o gestionează și dotarea cu 450 de locuri pe scaune.

Solicitarea a fost ulterior refuzată de către Fiscul local, care a considerat că scutirea menționată nu era aplicabilă, fiind vorba despre o activitate a Bisericii Catolice lipsită de finalitate religioasă. În acest sens, Tribunalul din Madrid a ridicat întrebarea daca împrejurarea că un stat exonerează o comunitate religioasă de anumite impozite, inclusiv pentru activități lipsite de o finalitate strict religioasă, este susceptibilă de a constitui un ajutor de stat interzis de dreptul Uniunii Europene. 

În esență, Curtea a apreciat că unitatea desfășoară trei tipuri de activitate în cadrul școlii, și anume activități strict religioase, un învățământ subvenționat de statul spaniol și un învățământ liber, fără sprijinul financiar al acestui stat membru. În plus, această entitate furnizează servicii complementare de restaurant și de transport elevilor săi. 

 Astfel, organizarea de reuniuni, cursuri și conferințe, cu banii primiți de la autorități, constituie servicii susceptibile să fie calificate drept activități economice.

"Dat fiind că scutirea fiscală în discuție în litigiul principal privește transformarea și extinderea sălii de conferințe a școlii <<La Inmaculada>> și că congregația a subliniat, în ședința în fața Curții, că această sală este destinată numai activităților de învățământ pe care le propune, reiese că această scutire nu prezintă vreo legătură nici cu activitățile cu caracter strict religios ale entității respective, nici cu serviciile complementare menționate (transport și cazare pentru elevi, n. red.)", scrie în decizia CJUE.

Totodată, Curtea subliniază că îi revine judecătorului național să determine dacă și în ce măsură spațiile în cauză sunt destinate, cel puțin parțial, unor activități economice de acest tip.

Curtea adaugă că exonerarea unui impozit municipal precum cel în cauză pare sa îndeplinească cel puțin două dintre cele patru condiții necesare pentru a putea fi calificată drept ajutor de stat interzis, respectiv conferirea unui avantaj economic selectiv și diminuarea veniturilor municipalității și, implicit, a celor de stat.

Reamintim că deciziile pe care le pronunță CJUE cu privire la interpretarea dreptului Uniunii Europene sunt obligatorii pentru toate instanțele din statele membre care se confruntă cu probleme similare, deci inclusiv pentru România.

De altfel, Codul nostru fiscal prevede scutirea de la plata impozitului pe clădiri pentru construcțiile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult, aparținând cultelor religioase recunoscute oficial, asociațiilor religioase și componentelor locale ale acestora, precum și casele parohiale, cu excepția încăperilor folosite pentru activități economice.

Mai mult, nu datorează impozitul aferent clădirile utilizate de unitățile și instituțiile de învățământ confesional, autorizate să funcționeze provizoriu ori acreditate, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice care generează alte venituri decât cele din taxele de școlarizare, servirea meselor pentru preșcolari, elevi sau studenți și cazarea acestora.