Modificarea era inclusă într-un Proiect de lege privind Codul administrativ al României, ce a fost respins azi definitiv de Parlament, în urma unei decizii de neconstituționalitate. Documentul era gândit, practic, pentru a prelua, printre altele, și prevederile Legii nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor.
Acolo unde se făcea referire la condițiile generale pentru ocuparea funcției de membru al Guvernului, documentul indica trei asemenea cerințe: persoanele vizate să fie cetățeni români cu domiciliul în țară, să se bucure de exercițiul drepturilor electorale și să nu aibă condamnări penale, exceptând situația în care a intervenit reabilitarea.
În prezent, condiția referitoare la condamnările penale, ce a fost pe agenda publică în prima parte a anului 2017, nu conține nicio precizare privind reabilitarea. Totuși, propunerea acestei excepții venea în contextul în care judecătorii CCR au atras atenția că reabilitarea trebuie să permită ocuparea unei funcții în Executiv.
„Prin urmare, apare cu evidență că, potrivit dispozițiilor legale în vigoare, sintagma «nu au suferit condamnări penale» încetează să mai constituie o interdicție la dobândirea calității de membru al Guvernului în ceea ce privește persoanele care cad sub incidența/sunt beneficiare ale unei legi de dezincriminare sau de amnistie sau care au fost reabilitate printr-o hotărâre judecătoreasă definitivă, persoane cu privire la care condamnarea penală încetează să mai producă efectele extrapenale prevăzute de lege. Orice altă interpretare dată sintagmei «nu au suferit condamnări penale» din cuprinsul art. 2 din Legea nr. 90/2001 ar fi contrară literei și spiritului Constituției. (...) Având în vedere cele de mai sus, revine Parlamentului, Președintelui României sau Guvernului, după caz, competența de a interpreta textul legal criticat în cadrul raporturilor de drept constituțional aplicabile, în funcție de reglementările de drept penal substanțial antereferite”, scrie în Decizia CCR nr. 304/2017
Curtea s-a pronunțat asupra condiției referitoare la condamnările penale după ce Avocatul Poporului a sesizat că aceasta ar fi contrară Legii fundamentale a României. Judecătorii au respins sesizarea, însă au apreciat că reabilitarea trebuie să permită persoanelor să devină membri ai Executivului.
Proiectul Codului administrativ urma să reglementeze „cadrul general pentru organizarea și funcționarea autorităților și instituțiilor administrației publice, statutul personalului din cadrul acestora, răspunderea administrativă, serviciile publice, precum și regulile specifice privind proprietatea publică și privată a statului și a unităților administrativ-teritoriale”, după cum scria chiar la primul articol al documentului.
Printre altele, Codul administrativ urma să preia prevederile actuale ale Legii Guvernului, ale Legii prefectului, ale Statutului funcționarilor publici sau ale Legii administrației publice locale.
Atenție! Propunerea legislativă privind Codul administrativ al României NU se va aplica. Din moment ce aceasta a fost respinsă de Parlament, și-a încheiat traseul legislativ și nu va ajunge să intre în vigoare.
Comentarii articol (1)