Avocatul Poporului a cerut CCR să se pronunțe cu privire la constituționalitatea articolului 2 din Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, care stabilește că cei condamnați penal nu pot fi membri ai Guvernului. După mai multe amânări, judecătorii CCR au dat o decizie pe 4 mai 2017, când au respins sesizarea Avocatului, cu consecința că, cel puțin până când textul de lege va fi modificat, se păstrează interdicția condamnaților penali de a fi membri în Guvern.
Decizia CCR nr. 304/2017 a fost publicată azi în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 520. Deși vorbim de o decizie de respingere ca inadmisibilă a unei excepții, iar nu de una care să producă efecte obligatorii pentru toată lumea, vorbim totuși de o decizie care nu poate fi trecută cu vederea pentru că ne arată câteva dintre părerile celor de la Curte cu privire la acest subiect.
„În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a respins, ca inadmisibilă, excepția de neconstituţionalitate formulată. Pentru adoptarea acestei soluții, Curtea a constatat că, în esență, motivele invocate în sesizare constituie atât probleme de aplicare și interpretare a legii de către autoritățile publice competente, cât și aspecte de legiferare ce intră în competența Parlamentului”, a explicat CCR.
Concret, articolul 2 stabilește că „pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cetățenia română și domiciliul în țară, se bucură de exercițiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale și nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute în cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare”.
Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată după ce în spațiul public au apărut controverse legate de informația că Liviu Dragnea, liderul Partidului Social Democrat, care a fost condamnat penal, urma să fie propunerea de prim-ministru. Ulterior, premier a fost propus și numit Sorin Grindeanu.
În esență, judecătorii CCR au considerat, în majoritate, că interdicția ca un condamnat să fie membru în Guvern nu poate să dureze pentru vecie, așa cum s-ar deduce din formularea actuală din textul criticat.
De ce? Pentru că sistemul nostru penal stabilește că o condamnare nu mai figurează în cazierul unei persoane în urma reabilitării (în condițiile legii penale), în urma unei dezincriminări a faptei pentru care a fost pedepsit ori în urma unei amnistii. Așadar, interdicția ar trebui interpretată cum că, după aparția uneia dintre aceste cauze, cel odată condamnat să poată deveni membru în Guvern. Dar numai după ce condamnarea dispare din cazier.
"Prin urmare, apare cu evidenţă că, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, sintagma «nu au suferit condamnări penale» încetează să mai constituie o interdicţie la dobândirea calităţii de membru al Guvernului în ceea ce priveşte persoanele care cad sub incidenţa/sunt beneficiare ale unei legi de dezincriminare sau de amnistie sau care au fost reabilitate printr-o hotărâre judecătoreasă definitivă, persoane cu privire la care condamnarea penală încetează să mai producă efectele extrapenale prevăzute de lege. Orice altă interpretare dată sintagmei «nu au suferit condamnări penale» din cuprinsul art.2 din Legea nr.90/2001 ar fi contrară literei şi spiritului Constituţiei (...) Având în vedere cele de mai sus, revine Parlamentului, Preşedintelui României sau Guvernului, după caz, competenţa de a interpreta textul legal criticat în cadrul raporturilor de drept constituţional aplicabile, în funcţie de reglementările de drept penal substanţial antereferite", spune CCR în decizia dată publicității marți.
Judecătorii nu indică faptul că această interdicție ar trebui să dispară, ci că ar trebui interpretată astfel încât să nu se înțeleagă faptul că consecințele condamnării durează toată viața și persoana condamnată nu mai poate să devină membru în Guvern nici chiar după o lege de dezincriminare, după ce a intervenit reabilitarea sau o amnistiere.
Nu toți judecătorii au fost de aceeași opinie
Unul dintre judecători a considerat că explicațiile date în decizie (și pe care le-am citat mai sus) nu erau necesare (ci sunt chiar în plus) și duc la o interferență a Curții în competența altor autorități publice. Judecătorul a considerat că reabilitarea și alte cauze care înlătură consecințele pedepsei nu ar trebui să împiedice cerințele de integritate cu privire la un membru al Guvernului.
"Reabilitarea, ca și amnistia, prescripția și alte cauze care înlătură aplicarea, executarea și consecințele pedepsei, reprezintă o renunțare din partea societății (statului) - pentru rațiuni conforme scopului represiunii - la măsurile de precauție luate față de fostul condamnat. Aceasta nu înseamnă însă și îndreptățirea de a ocupa funcții de demnitate publică, unde exigențele de integritate trebuie aplicate în cel mai înalt grad", a spus judecătorul într-o opinie concurentă.
Alți judecători au considerat că excepția nu trebuia respinsă, ci admisă, pentru că articolul 2 din lege prezintă aspecte majore de neconstituționalitate. Printre altele, aceștia au considerat că "funcţiile şi demnităţile publice de natură politică nu pot fi comparate, în privinţa condiţiilor de acces, cu cele de carieră, aşadar cu cele care implică apartenenţa la un corp profesional".
"În situaţia de faţă, nu putem decât să constatăm că ne aflăm în ipoteza unei discriminări, întrucât o condiţie suplimentară infraconstituţională nu permite accesul persoanei la funcţia de membru al Guvernului, în condiţiile în care alte funcţii cu semnificaţie majoră sunt ocupate în lipsa acestei condiţii", au spus judecătorii cu opinii contrarii, considerând că interdicția din lege este o discriminare.
Notă: În varianta publicată azi în Monitor, această opinie separată nu mai figurează, pentru că președintele Curții a decis recent că unele tipuri de opinii vor putea fi cenzurate de acum înainte. Deși decizia cu privire la prerogativa cenzurării a venit după ce textul acestei decizii a fost făcut public (împreună cu opinia separată), opinia separată nu a mai fost publicată până la urmă, dar se mai regăsește momentan în varianta publicată pe site-ul CCR-ului.
Comentarii articol (2)