Reminder: Dacă există mai multe contracte part time la aceeași persoană, angajatorii scapă de CAS și CASS majorate

Ordonanța Guvernului nr. 4/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal a apărut recent în Monitorul Oficial și se aplică efectiv începând cu veniturile aferente lunii august 2017. Documentul impune firmelor să plătească, începând din prima zi a lunii august, CAS și CASS la nivelul salariului minim brut pentru toți angajații plătiți cu sume mai mici de 1.450 de lei brut. Mai precis, este vorba de salariații încadrați cu normă parțială.

„(...) în cazul câștigului lunar brut prevăzut la art. 139 (din Codul fiscal, referitor la persoanele ce obțin venituri din salarii sau asimilate salariilor - n. red.), realizat în baza unui contract individual de muncă cu normă întreagă sau cu timp parțial, al cărui nivel este sub nivelul salariului minim brut pe țară garantat în plată aprobat prin hotărâre a Guvernului, venitul luat în calcul la determinarea bazei lunare de calcul al contribuției de asigurări sociale datorate de angajatori sau persoanele asimilate acestora este salariul minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale, corespunzător numărului zilelor lucrătoare din lună în care contractul a fost activ”, se explică în ordonanța Executivului cu referire la CAS, însă regula e valabilă și pentru CASS.

Cu toate acestea, angajatorii sunt scutiți de plata contribuțiilor majorate în perioadele în care salariații se află în anumite situații enumerate în mod explicit în document. Concret, este vorba despre cazurile în care angajații:

• realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată a acestora este cel puțin egală cu salariul minim brut pe țară (în forma lansată în dezbatere publică a ordonanței, excepția era condiționată de existența, pe lângă contractul cu normă pațială, a unui contract cu normă întreagă);
• sunt elevi sau studenți, cu vârsta de până la 26 de ani, aflați într-o formă de școlarizare;
• sunt ucenici în vârstă de până la 18 de ani;
• sunt persoane cu dizabilități cărora prin lege li se recunoaște posibilitatea de a lucra sub opt ore pe zi;
• sunt pensionari pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii, cu excepția pensionarilor pentru limită de vârstă care beneficiază de pensii de serviciu în baza unor legi/statute speciale, precum și a celor care cumulează pensia pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii cu orice altă pensie stabilită într-un sistem de pensii neintegrat sistemului public de pensii.

Pentru a fi scutiți de plata contribuțiilor majorate la pensii și sănătate, angajatorii trebuie să ceară documente justificative de la elevi, studenți, persoanele cu dizabilități care au dreptul să lucreze mai puțin de opt ore pe zi și pensionarii pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii. În cazul celor care sunt angajați concomitent cu mai multe contracte de muncă, indiferent de normă, va exista o procedură de aplicare dată prin ordin al Ministerului Finanțelor. Inițial, pentru a beneficia de scutire, angajatorii urmau să ceară o declarație pe propria răspundere a salariaților cu mai multe contracte, însă în forma finală a OG nr. 4/2017 s-a renunțat la această idee.

Important! În nota de fundamentare ce a însoțit ordonanța în forma sa de proiect era indicat că autoritățile au identificat în jur de 370.000 de salariați care obțin venituri numai în baza unui contact individual de muncă cu timp parțial de lucru.

Măsura duce la o majorare a costurilor salariale

Principala consecință a obligației de a achita CAS și CASS la nivelul salariului minim brut pentru angajații cu normă parțială e majorarea costurilor salariale ale firmelor. Practic, sunt afectați nu doar angajatorii care încadrează personal cu timp parțial pentru a achita statului taxe mai mici, ci și cei de bună-credință.

„Pentru mediul de business, aceste modificări vor afecta în mod negativ atât pe acei angajatori care până acum au ales varianta eludării prevederilor legale prin încadrarea angajaților în muncă cu timp parțial de lucru și la un nivel al salariului sub cel minim în unicul scop de reducere a costurilor cu contribuțiile de asigurări sociale, dar și pe acei angajatori care cu bună-credință au angajat personal cu timp parțial de lucru, cu toții urmând să achite CAS și CASS prin raportare la nivelul salariului minim pe economie”, a precizat, la solicitarea AvocatNet.ro, Bogdan Ilie, partener la Nicolescu Attorneys at Law.

Conform reprezentanților MFP, măsura are drept scop descurajarea angajărilor cu timp parțial pentru a plăti statului taxe mai mici. De asemenea, aceștia fac referire și la o eliminare a muncii „la gri”. „Măsura are ca scop descurajarea angajatorilor care, în încercarea de a reduce sarcina fiscală, încheie contracte de muncă cu timp parțial în situații în care activitatea desfășurată ar presupune un program normal de muncă. Astfel, angajatorul datorează contribuții sociale utilizând o bază de calcul diminuată față de cea reală. (...) Totodată, prin măsura propusă se elimină și inechitățile existente față de angajatorii care încheie în mod corect contracte individuale de muncă cu timp normal și asigură angajaților proprii salariul minim brut pe țară (...)”, era lămurit în nota de fundamentare amintită mai sus.

Prin urmare, autoritățile nu fac altceva decât să încurajeze angajările cu normă întreagă. Și, indiferent că o firmă alege să plătească CAS și CASS majorate pentru contractele cu timp parțial sau că renunță la ele în favoarea contractelor cu timp normal, bugetul statului este alimentat cu sume suplimentare de bani. De exemplu, pentru perioada august - decembrie 2017 se estimează un plus în încasări de 190 de milioane de lei.

Angajatorii sunt obligați să achite șase contribuții sociale pentru propriii salariați: sănătate, concedii medicale, accidente de muncă și boli profesionale, pensii, șomaj, creanțe salariale. Salariații pot fi angajați, conform Codului muncii, fie cu normă întreagă (adică opt ore de lucru pe zi, respectiv 40 de ore de lucru pe săptămână), fie cu normă parțială (adică orice altă durată sub opt ore pe zi, respectiv sub 40 de ore pe săptămână).