Ordonanța Guvernului nr. 30/2017, prin care Executivul a adus modificări majore la Codul de procedură fiscală, se aplică deja din 3 septembrie 2017. Aceasta prevede, printre altele, că inspecția fiscală și controlul inopinat pot fi desfășurate concomitent la aceeași companie, însă doar într-o anumită situație.
Concret, se păstrează în continuare regula potrivit căreia suprapunerea celor două tipuri de verificări nu este permisă. „Pentru aceleași operațiuni și obligațiile fiscale aferente acestora nu se poate derula concomitent și un control inopinat cu o inspecție fiscală derulată la același contribuabil”, stabilește Codul de procedură fiscală.
Totuși, acest paragraf de lege a fost completat, astfel încât să se adauge că suprapunerea este permisă dacă pentru alte proceduri ale Fiscului sunt necesare constatări în legătură cu ce se verifică la un moment dat la o firmă prin inspecție fiscală.
„Pentru aceleași operațiuni și obligațiile fiscale aferente acestora nu se poate derula concomitent și un control inopinat cu o inspecție fiscală derulată la același contribuabil, cu excepția situației în care în alte proceduri sunt necesare constatări în legătură cu operațiuni și obligații fiscale supuse unei inspecții fiscale în derulare, caz în care echipa de inspecție fiscală este competentă să efectueze și un control inopinat”, dispune ordonanța Executivului.
Practic, autoritățile au vrut această excepție tocmai pentru a-și ușura munca desfășurată în alte inspecții fiscale. „În prezent (...), pe perioada derulării unei inspecții fiscale nu se poate derula concomitent și un control inopinat pentru aceleași operațiuni și obligații supuse inspecției fiscale potrivit avizului de inspecție fiscală. Cu toate acestea, pot fi situații în care în alte proceduri (de exemplu, inspecție fiscală la alți contribuabili) să se pună problema efectuării unor constatări necesare finalizării procedurii respective, constatări care pot fi efectuate prin procedura controlului inopinat (de exemplu, efectuarea unui control încrucișat)”, se arăta în nota de fundamentare ce a însoțit OG nr. 30/2017 în forma sa de proiect.
Așadar, în cazurile în care inspecția fiscală și controlul inopinat se desfășoară concomitent la aceeași firmă, se încheie un proces-verbal la finele verificării neașteptate. Totuși, durata controlului inopinat nu este inclusă în durata inspecției fiscale deja desfășurate de inspectorii de stat.
Important! Aceasta nu este singura schimbare operată pe partea verificărilor la contribuabili. Mai sunt și altele, despre care am scris mai multe aici.
Doar inspecția fiscală este anunțată în avans
Regulile de procedură fiscală valabile în prezent stabilesc că prin inspecția fiscală se urmăresc „verificarea legalității și conformității declarațiilor fiscale, corectitudinii și exactității îndeplinirii obligațiilor în legătură cu stabilirea obligațiilor fiscale de către contribuabil/plătitor, respectării prevederilor legislației fiscale și contabile, verificarea sau stabilirea, după caz, a bazelor de impozitare și a situațiilor de fapt aferente, stabilirea diferențelor de obligații fiscale principale”.
Pot fi supuse unei inspecții fiscale orice persoane și entități, fără să conteze forma lor de organizare, atât timp cât acestea au obligații de stabilire, reținere sau plată a obligațiilor fiscale. Inspecția fiscală este, în funcție de analiza de risc, generală sau parțială, iar aceasta se poate extinde asupra raporturilor relevante impozitării. Cele trei metode de control utilizate în prezent sunt inspecția prin sondaj, inspecția exhaustivă și inspecția electronică.
Înainte de începerea unei inspecții fiscale, Codul de procedură fiscală stabilește că autoritățile sunt obligate să înștiințeze în scris companiile vizate prin transmiterea unui aviz. Acest lucru nu este valabil însă și în cazul controlului inopinat, care, așa cum reiese chiar din denumire, este făcut „pe nepusă masă”.
„Organul fiscal poate efectua un control fără înștiințarea prealabilă a contribuabilului/plătitorului, denumit în continuare control inopinat. Controlul inopinat constă în: a) verificarea faptică și documentară, în principal, ca urmare a unor informații cu privire la existența unor fapte de încălcare a legislației fiscale; b) verificarea documentelor și operațiunilor impozabile ale unui contribuabil/plătitor, în corelație cu cele deținute de persoana sau entitatea supusă unui control fiscal, denumită control încrucișat; c) verificarea unor elemente ale bazei de impozitare sau cu privire la situația fiscală faptică, precum și constatarea, analizarea și evaluarea unui risc fiscal specific”, este explicat în Cod.
De principiu, durata unei inspecții fiscale este stabilită de autorități, dar aceasta nu poate fi mai mare de 180 de zile (contribuabilii mari și cei cu sedii secundare, indiferent de mărime), 90 de zile (contribuabilii mijlocii) sau 45 de zile (ceilalți contribuabili). Referitor la controlul inopinat, durata acestuia nu poate depăși 30 de zile.
Comentarii articol (0)