Avocații vor avea, de la 30 septembrie 2017, o serie de tarife minime după care se vor orienta în relațiile cu clienții. Acestea au fost stabilite recent prin Hotărârea Consiliului UNBR nr. 272 din 26 august 2017. Spunem că "se vor orienta" după aceste tarife pentru că actul emis de UNBR pendulează cumva între caracterul de recomandare al acestor onorarii și obligativitatea lor. Pe de o parte, la începutul hotărârii scrie că sunt cu titlu de recomandare, însă, pe de altă parte, se prevede ca abatere disciplinară omisiunea de încasa cel puțin onorariile minime.
Practic, hotărârea UNBR vine cu o listă de tarife și cu niște reguli de aplicare a acestor tarife. Printre aceste reguli sunt specificate cazurile în care tarifele se majorează și cazurile când pot fi percepute tarife mai mici. Astfel, se pot obține reduceri la aceste tarife în următoarele situații:
- reduceri de 50% pentru clienții minori sau din categoriile pentru care legile speciale prevăd facilități;
- reduceri de cel mult 30% pentru cazurile când avocatul apreciază că, dacă ar cere onorariul minim, s-ar încălca accesul la justiție al clientului său; numai că, în astfel de cazuri, se prevede că avocatul trebuie să ceară încuviințare de la decanul baroului pentru a aplica onorariul redus.
Practic, exceptând clienții minori și pe cei cărora legea le recunoaște deja unele facilități, nu se poate obține o reducere mai mare de 30% și aceasta cu învoire de la decan, în orice caz. Ce se va întâmpla însă în momentul în care avocatul va vrea să lucreze pro bono, adică fără să ceară vreun tarif? Pentru că hotărârea UNBR nu tratează acest subiect distinct și se poate înțelege că activitatea pro bono va fi afectată de la 30 septembrie, când vor intra în vigoare noile tarife.
Într-o opinie exprimată în revisa Curierul Judiciar recent, avocatul Ferdinand Secoșan consideră că hotărârea UNBR îi limitează drastic pe avocați în privința cauzelor pro bono. Având în vedere reducerile maxime de care vorbeam mai sus, ar însemna că avocatul nu mai poate alege să nu ceară bani în anumite situații. Asta, desigur, dacă interpretăm că tabloul respectiv are mai mult decât un caracter de recomandare. În opinia exprimată, avocatul punctează că acest tablou nu poate avea decât caracter de recomandare, iar nu obligatoriu.
"Propunerea normativă înaintată de Consiliul U.N.B.R. exclude din practica avocațială prestațiile pro bono. (...) O asemenea conduită este de neîngăduit. Orice profesie liberală, și avocatura cu atât mai mult, se confruntă cu situații dintre cele mai diverse, între care acelea care exclud orice discuție despre vreun onorariu nu sunt nicidecum rare. Pot, ca avocat, să nu pretind niciun fel de plată: rudelor, afinilor sau prietenilor apropiați; oricărei persoane față de care am o datorie materială și/sau morală și înțeleg de comun acord cu ea să mă achit în tot sau în parte de o asemenea datorie printr-o prestație avocațială; oricărei persoane care, cred eu, mă poate recomanda altor persoane, iar acest câștig este pentru mine mult mai important, pe viitor, decât câștigul material imediat. Cu alte cuvinte, exclud un câștig imediat pentru un câștig de imagine și un câștig material viitor (...) Nu există niciun motiv pentru care să fim privați de dreptul de a fi avocați pro bono, atunci când hotărâm acest lucru", a spus avocatul pentru Curierul Judiciar.
În plus, a mai punctat acesta în opinia sa, decanii barourilor vor ajunge să fie îngreunați de toate cererile pe care le vor primi pentru reducerea tarifelor.