Ce acoperă secretul profesional dintre avocat și clientul său

Acum că UNBR a adoptat și Codul Deontologic al Avocatului Român, prin Hotărârea UNBR nr. 268/2017, putem spune că avem un cadru normativ complet (măcar în teorie) privind profesia de avocat. De sâmbătă intră în vigoare și onorariile minimale pe care UNBR le-a propus pentru avocați, de asemenea.

Codul deontologic oferă o oarecare detaliere pe subiectul secretului profesional de care este ținut avocatul. Înainte de toate, amintim că respectarea secretului profesional este una din principalele obligații ale avocatului și este reglementată atât prin Legea nr. 51/1995, cât și în Statutul profesiei de avocat, mai pe larg.

Avocatul este dator să păstreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost încredințată. El nu poate fi obligat nicicum și de către nicio persoană să divulge secretul profesional. Totuși, sunt excepții cazurile în care avocatul este urmărit penal, disciplinar sau atunci când există o contestație în privința onorariilor convenite, exclusiv pentru necesități stricte pentru apărarea sa.

"Obiectul secretului profesional îl constituie toate informațiile și datele de orice tip, în orice formă și pe orice suport, schimbate între avocat și clientul său", scrie în Codul deontologic, după care se oferă o detaliere a ceea ce ar putea să acopere secretul profesional:

• chestiunile pentru care o persoană a solicitat asistență juridică;
• datele privind persoana care a solicitat asistență;
• contractul dintre avocat și client;
• procedeele de strategie și tactică ale apărării sau reprezentării;
• consultațiile date sau destinate clientului;
• corespondența dintre avocat și clientul său;
• corespondența profesională dintre avocat și confrații avocați;
• notițele luate cu ocazia interviului profesional realizat de avocat cu clientul său pentru analiza faptelor, ori a unui dosar judiciar sau a unor documente cu relevanță juridică;
• suportul material al probelor puse la dispoziția avocatului în interesul pregătirii și realizării apărării;
• mărturiile primite de avocat în exercitarea profesiei, numele clienților, agenda profesională a avocatului;
• documentele financiare și operațiunile bancare ce vizează prestațiile profesionale;
• informațiile dobândite în legătură cu clientul;
• orice aspect ce vizează exercitarea profesiei sau este în legătură cu aceasta.

"Sunt confidențiale atât informațiile pe care clientul le-a furnizat avocatului cu titlu confidențial, cât și orice alte informații și probe pe care avocatul le-a obținut prin activitățile proprii desfășurate în legătură cu cauza și care nu sunt cunoscute publicului (...) Obligația avocatului de a păstra secretul profesional se naște în faza oricăror comunicări/consultări telefonice, electronice, poștale, preliminare ori în timpul negocierilor cu clientul sau altă persoană împuternicită de client pentru a încheia contractual de asistență juridică și durează nelimitat în timp", mai scrie în Codul deontologic.

Dacă lucrează cu alți avocați sau are personal angajat nu ar trebui să afecteze respectarea secretului acestor informații, pentru că avocatul e dator să-și instruiască personalul că obligația se extinde și asupra acestora.

"Pentru asigurarea secretului profesional, actele și lucrările cu caracter profesional aflate asupra avocatului sau în cabinetul său sunt inviolabile", scrie în Legea nr. 51/1995. "Divulgarea de către avocat, fără drept, a unei informații confidențiale din sfera privată a clientului său ori care privește un secret operațional sau comercial care i-a fost încredințat în virtutea aceleiași calități sau de care a putut să ia cunoștință în timpul desfășurării activităților specifice profesiei constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani", mai prevede actul normativ.