avocatnet.ro 
Ordonanța Guvernului nr. 23/2017, adică actul normativ care a introdus mecanismul splitării de TVA în România, stabilește și ce se întâmplă în cazul cesiunilor de creanțe.
Totuși, mecanismul în cazul cesiunilor de creanțe este unul anevoios și cel puțin nefiresc, în opinia specialiștilor în fiscalitate. Astfel, Alexandru Cristea (foto), partener la Țuca Zbârcea & Asociații Tax consideră că piața vânzărilor de creanțe va deveni, dacă nu pe deplin blocată, cel puțin considerabil îngreunată.
Dar să vedem cum a ajuns acesta la o asemenea concluzie. În primul rând, vom ține cont de prevederile OG nr. 23/2017, de acolo de unde rezultă că, în cazul în care o creanță comercială ce include TVA (aferentă unei livrări de bunuri/prestări de servicii) este cesionată, cesionarul va fi nevoit să plătească în contul de TVA al cedentului contravaloarea integrală a TVA din factura inițială.
"În situația, foarte posibilă, în care suma încasată de la cesionat este inferioară sumei TVA din factura inițială, cedentul va avea obligația să vireze diferența în propriul cont de TVA", a punctat Alexandru Cristea.
Pentru a înțelege mai ușor mecanismul, specialistul de la Țuca Zbârcea & Asociații Tax a luat următorul exemplu practic. În ianurie 2018, o companie dorește cesionarea unei creanțe negarantate aferente unor prestări de servicii anterioare, pentru care factura a fost emisă în septembrie 2017, fiind în valoare de 119 lei (100 de lei, baza impozabilă, și 19 lei, TVA).
Întrucât compania din exemplul nostru nu reușește încasarea creanței prin mijloace proprii, aceasta se adresează unei instituții specializate care se oferă să-i achiziționeze această creanță negarantată, la un preț al pieței, mult discountat, de 15 lei.
Ca urmare a implementării noului mecanism de split TVA, cesionarul nu va putea să-l plătească direct pe cedent (și anume, în contul său bancar curent), ci ar urma să plătească întreg prețul de 15 lei în contul de TVA al cedentului. Mai mult, cedentul ar urma să completeze diferența de 4 lei, până la concurența sumei de TVA inițiale de 19 lei.
"Dar să nu uităm că, urmare a emiterii facturii inițiale în septembrie 2017, cedentul actual a avut deja obligația colectării TVA în valoare de 19 lei la bugetul statului. Deci, cel mai probabil, urmare a cesiunii de creanță și a debitării contului său de TVA, din nou, cu suma de TVA inițială (din prețul plătit de cesionar, cât și din resurse proprii, așa cum am arătat), cedentul va fi nevoit să solicite rambursarea acestei sume, rambursare care se va face doar cu acordul ANAF (Agenția Națională de Administrare Fiscală, n. red.)", ne-a explicat Alexandru Cristea.
Transferul sumelor din contul de TVA în trei zile, puțin probabilă
Mai departe, specialistul contactat de redacția noastră nu crede că termenul de trei zile lucrătoare, în care ANAF ar trebui să aprobe rambursarea sumelor, este unul realist. Asta cu atât mai mult cu cât, printr-un proiect de act normativ lansat în dezbatere publică, s-a stabilit ca înaintea de luarea deciziei de aprobare parţială sau de respingere integrală a cererii pentru aprobarea transferului sumelor din contul de TVA, organul de inspecţie fiscală va trebui să asigure exercitarea de către contribuabil a dreptului de a fi ascultat, situație în care termenul de soluționare a cererii se va prelungi - detalii suplimentare, aici.
În aceste condiții, expertul citat consideră că mecanismul splitării de TVA, așa cum este în forma actuală, îngreunează considerabil accesul la resurse în cazul cesiunii de creanțe, introducând noi bariere birocratice și de cash-flow.
"Dacă mai punem la socoteală și noile masuri introduse prin Codul Fiscal, acelea de limitare a deductibilității la 30% din pierderile de creanțe înregistrate de cedenți ca urmare a cesiunilor, putem să pariem că piața vânzărilor de creanțe va deveni, dacă nu pe deplin blocată, considerabil îngreunată", atenționează Alexandru Cristea, cel care face referire, în principal, la modificările aduse Codului fiscal în septembrie, prin Ordonanța Guvernului nr. 25/2017.
Mai precis, a fost introdusă deducerea cheltuielilor reprezentând valoarea creanțelor înstrăinate, potrivit legii, în limita unui plafon de 30% din valoarea creanțelor înstrăinate. Până la modificarea Codului fiscal, cheltuielile reprezentând valoarea creanţelor înstrăinate erau integral deductibile la calculul rezultatului fiscal, indiferent de nivelul veniturilor înregistrate din înstrăinarea creanțelor respective.
În ceea ce privește creanțele rezultate din livrări de bunuri/prestări de servicii cesionate de furnizor/prestator altor persoane, cesionarul are obligația, în acest caz, să plătească în contul de TVA al furnizorului/prestatorului cedent contravaloarea integrală a TVA din factura care face obiectul cesiunii.
Pentru a exemplifica, vom lua situația cesionării unei creanțe de 119 lei, formată din 100 de lei, bază impozabilă, și 19 lei - TVA, la un preț de 10 lei.
Astfel, cumpărătorul va vira integral cei 10 lei în contul de TVA, iar vânzătorul va trebui să vireze din fondurile proprii cei 9 lei pentru a reîntregi suma de 19 lei TVA.
Desigur, dacă diferența de bani nu va fi virată în contul de TVA într-un termen de șapte zile lucătoare, se va trece la sancțiunile prevăzute în OG nr. 23/2017, respectiv penalități de 0,06% pe zi. Iar dacă o corecție în acest sens nu se va produce nici după 30 de zile de la data plății eronate, se va aplica o penalitate de 10% din suma reprezentând TVA plătită eronat/nedepusă în contul de TVA.
Nu în ultimul rând, partenerul de la Țuca Zbârcea & Asociații Tax ne-a spus și ce se va întâmpla cu soluțiile de finanțare de tip factoring odată cu introducerea split TVA.
Astfel, indiferent de produsul financiar accesat sau de terminologia folosită, în cazul în care factoringul va presupune și cesiunea creanțelor (de exemplu, factoringul fără recurs), care se doresc a fi recuperate, către un nou proprietar, părțile vor trebui să țină seama de constrângerile impuse de legislația de split payment și pe care le-am detaliat anterior.
anna2000