UPDATE: Contribuția asiguratorie de muncă 2018: Pentru ce o datorează angajatorii și cum o plătesc

Din ianuarie 2018 există doar trei contribuții sociale obligatorii - două exclusiv în sarcina salariaților (pensii și sănătate) și una exclusiv în sarcina angajatorilor (CAM). Până la finele anului trecut, existau șase contribuții, dintre care trei erau datorate de angajatori împreună cu salariații, iar celelalte trei erau datorate numai de firme.

Astfel, contribuția asiguratorie pentru muncă a devenit anul acesta singura contribuție socială datorată exclusiv de angajatori, însă aceasta înglobează patru dintre fostele contribuții sociale. Mai precis, este vorba de contribuția la șomaj, contribuția pentru concedii medicale, contribuția pentru riscuri profesionale și contribuția pentru creanțe salariale.

CAM, ce este datorată exclusiv de angajatori, are o cotă de 2,25%, conform Codului fiscal. Până în decembrie 2017, cele patru contribuții amintite în paragraful anterior însumau minimum 1,75% și maximum 2,45%, deoarece cea pentru riscuri profesionale varia între 0,15% și 0,85% (vechile cote ale celor patru contribuții sunt aici).

Baza de calcul a contribuției este reprezentată de suma câștigurilor brute realizate din salarii, care include, printre altele, veniturile din salarii (în bani și/sau în natură) și sumele reprezentând participarea salariaților la profit. „Contribuția asiguratorie pentru muncă nu se datorează pentru prestațiile suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul asigurărilor pentru șomaj, precum și din Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate”, scrie în Codul fiscal.

Declararea și plata se fac lunar sau trimestrial

La fel cum se întâmplă în cazul celorlalte două contribuții sociale, contribuția asiguratorie pentru muncă este declarată la Fisc lunar sau trimestrial până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se plătesc veniturile, respectiv a lunii următoare trimestrului pentru care se plătesc veniturile.

Raportarea către autoritățile fiscale se face cu ajutorul „Declarației privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate”, adică formularul 112 (actualizat recent cu reorganizarea contribuțiilor). De asemenea, obligația de a calcula și de a plăti contribuția asiguratorie pentru muncă intervine tot lunar/trimestrial, până la data de 25 a lunii următoare.

Plata efectivă se face în contul indicat de Fisc pe această pagină.

Referitor la luna exactă din care angajatorii trebuie să declare și să achite contribuția nouă, este vorba de februarie 2018, adică pentru veniturile aferente lunii ianuarie 2018. Pentru cei care declară și achită trimestrial, acest lucru se va face din aprilie 2018.

Banii colectați din noua contribuție socială sunt împărțiți după cum urmează:

• 15% la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale (informații mai multe despre vechea contribuție pentru creanțe salariale sunt aici);
• 20% la Bugetul asigurărilor pentru șomaj (informații mai multe despre vechea contribuție pentru șomaj sunt aici);
• 5% la Sistemul de asigurare pentru  accidente de muncă și boli profesionale (informații mai multe despre vechea contribuție pentru riscuri profesionale sunt aici);
• 40% la Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate pentru plata concediilor medicale (informații mai multe despre vechea contribuție pentru concedii medicale sunt aici);
• 20% la bugetul de stat, într-un cont distinct.

În altă ordine de idei, trebuie precizat că această contribuție este unica datorată de angajatori numai pentru salariații care lucrează în condiții normale. Pentru cei care lucrează în condiții mai grele, angajatorii datorează pentru contribuția la pensii 4% sau 8% (în plus față de cota de 25% a salariaților). Informații mai multe despre acest aspect sunt aici. Chiar dacă contribuțiile la pensii și sănătate sunt datorate exclusiv de salariați, tot angajatorii sunt cei care le calculează, rețin și achită la stat.

Concluzii