Majorarea plafonului pentru micro și a salariului minim: Cine pierde și cine câștigă?

Săptămâna trecută au fost anunțate două schimbări legislative importante, care ar putea intra în vigoare de la începutul anului viitor, schimbând substanțial regulile privind impozitarea companiilor și salarizarea angajaților.

Corelate, cele două măsuri amintite vor avea un impact major asupra mediului de afaceri, asupra salariaților din economie, dar și asupra veniturilor bugetare realizate de stat.

Creșterea salariului minim brut și modificarea contribuțiilor sociale

Schimbarea salariului minim brut de la 1.450 de lei, cât este în prezent, la 1.900 de lei, începând cu anul viitor, îi va afecta atât pe salariați, cât și pe angajatori, însă într-o măsură diferită:

• salariații care câștigă în prezent mai puțin de 1.900 de lei brut vor avea salariile mărite, însă acest lucru nu garantează că ei își vor păstra aceleași venituri salariale nete;

Cu alte cuvinte, majorarea salariilor brute la 1.900 de lei îi avantajează doar pe cei care câștigă în prezent 1.450 de lei. În cazul lor, creșterea salarială le va aduce un spor al venitului net, însă angajatorii vor avea de plătit un cost salarial total mai mare. Despre acest lucru am scris într-un articol precedent, arătând efectele creșterii salariului minim brut pe economie.

Totuși, salariații care câștigă în prezent mai mult de 1.450 de lei brut, dar mai puțin de 1.900 de lei, vor pierde de pe urma majorării salariului minim brut pe economie, în cazul în care angajatorul nu își asumă, la rândul lui, costuri salariale mai mari.

În cazul salariaților care câștigă în prezent mai mult de 1.900 de lei brut, modificarea modalității de calcul a salariilor brute și a contribuțiilor datorate de angajat și angajator nu va determina o creștere a costurilor salariale ale angajatorului, astfel că, în cazul acestora, menținerea câștigurilor salariale nete se va putea realiza cu ușurință, însă angajatorii nu sunt constrânși, din punct de vedere legal, să facă această ajustare.

• angajatorii vor avea costuri salariale mai mari doar în cazul angajaților plătiți cu minimul pe economie;

Angajatorii care își plătesc în prezent salariații cu minimul pe economie vor fi obligați, începând cu anul viitor, să crească salariul brut la 1.900 de lei. În cazul acestor salariați, creșterea veniturilor brute va însemna o creștere a costurilor salariale totale pentru companie.

Pe de altă parte, în cazul angajaților plătiți cu mai mult de 1.900 de lei brut, angajatorii vor putea păstra salariile nete fără să își crească costul total cu forța de muncă, după cum am arătat într-un articol anterior.

Microîntreprinderile cu cifră de afaceri de până la un milion de euro vor plăti impozit pe venituri

Conform unui proiect de Ordonanță de Urgență a Guvernului, publicat în consultare publică recent de către Ministerul Finanțelor Publice, plafonul până la care o persoană juridică se poate înscrie ca microîntreprindere se va dubla, de la 500.000 de euro în prezent, la un milion de euro, începând cu data de 1 ianuarie 2018.

În prezent, cele mai multe întreprinderi din economia națională se încadrează în categoria microîntreprinderilor, înregistrând cifre de afaceri de până la 500.000 de euro, numărul acestora fiind, în cursul anului trecut, de aprope 400.000. Tot anul trecut, companiile care au avut o cifră de afaceri mai mare de 500.000 de euro, dar mai mică de un milion de euro au fost în număr de 20.000. În consecință, aproape 90% dintre companiile active din România (care au raportat venituri) vor fi afectate de modificările aduse Codului Fiscal.

Renunțarea la impozitul pe profit și înlocuirea lui cu un impozit pe cifra de afaceri va fi benefică acelor companii care practică o marjă de profit ridicată (ca de exemplu companiile din sfera consultanței financiare) și le va afecta negativ pe cele care obțin o marjă de profit mică (ca de exemplu companiile din industria alimentară, construcții, industria hotelieră, etc), iar mai multe detalii se pot afla din cadrul acestui articol.

Această măsură va afecta mediul de afaceri, fiind impozitate întreprinderile în funcție de veniturile obținute și nu în funcție de profitul realizat la sfârșitul exercițiului financiar anterior. Cu alte cuvinte, chiar și atunci când o activitate înregistrează pierderi, ea va datora bugetului de stat un impozit de 1% din cifra de afaceri obținută. În prezent, o societate aflată în această situație nu plătește impozit pe profit.

După cum am arătat într-un exemplu anterior, de această măsură vor fi afectate și companiile care fac investiții consistente, urmărind extinderea pieței de desfacere, retehnologizare, lansarea unor noi produse sau deschiderea unor puncte de lucru.

Bugetul de stat va pierde sume importante

Modificările aduse în domeniul impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, după cum se menționează în cadrul notei de fundamentare ce însoțește proiectul Ordonanței de Urgență pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, conduc la un impact bugetar negativ asupra încasărilor din impozitul pe profit concomitent cu un impact bugetar pozitiv asupra încasărilor din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor.

Impactul cumulat al măsurii descrise mai sus este unul negativ, bugetul de stat pierzând, doar în anul 2018, venituri de 214 milioane de lei, aferent încasărilor estimate pentru trei trimestre.

Calculând impactul bugetar pe următorii patru ani, conform notei de fundamentare, bugetul de stat va pierde venituri de 1,189 miliarde de lei, aproximativ 260 de milioane de euro.