Știrile dimineții: trei subiecte interesante pentru tine

BNR pune condiţii stricte firmelor care dau împrumuturi rapide pe termen scurt

De o lună Banca Naţională a schimbat foaia cu firmele care dau împrumuturi rapide pe termen scurt. Le cere să pună deoparte câte 67 de lei pentru fiecare 100 de lei împrumutaţi peste dobânzile recomandate. Intenţia era de a reduce costurile creditării rapide, însă instituţiile au preferat să-şi majoreze capitalurile decât să reducă dobânzile.

Menit să reglementeze funcţionarea instituţiilor financiar nebancare, noul regulament al BNR va produce şi efecte secundare. Cel mai probabil, IFN-urile vor alege să acorde mai puţine credite, pentru ca suma depusă la BNR pentru garantarea împrumuturilor scumpe să nu le afecteze profitul.

Adrian Cocora, director general IFN: „Au ales să dea credite cu dobânda la care dădeau şi până acum, dar să-şi adecveze capitalul”.

Banca centrală, pentru a descuraja împrumuturile rapide şi costisitoare, a obligat instituţiile financiare nebancare să dispună de capital de 10 ori mai mare decât in prezent.

Practic, le-a obligat să vină cu mai mulţi bani de acasă, ceea ce au şi făcut, dar au păstrat dobânzile foarte sus.

Clienţii plătesc pentru împrumurile rapide dobânzi lunare similare cu cele achitate de alţi europeni la acelaşi tip de produs, spun reprezentanţii IFN-urilor.

Ştefan Dumitru, director IFN: „Dobânda medie lunară în piaţa IFN-urilor este de 25%, ceea ce este sub Polonia, sub Cehia, sub Spania şi la un nivel foarte similar cu Anglia, un pic mai mare decât Danemarca şi Suedia”.

Acest gen de credite devin extrem de costisitoare, când sunt depăşite termenele de plată şi se fac rescadenţări. Dobânda anuală efectivă poate ajunge şi până la 7.000 la sută pe an, potrivit analizelor făcute de BNR.

Cresc taxele şi impozitele locale

Răvăşirea fiscală cu reducerea impozitului pe venit loveşte administraţiile locale, care trebuie să compenseze încasările care vor fi pierdute - vor urca taxele locale. Foarte multe primării anunţă că sunt nevoite să mărească impozitele pe proprietate, cele pe care le încasează direct. Guvernul a promis că banii care vor fi pierduţi din scăderea impozitului pe venit de la 16 la 10% vor fi acoperiţi de la bugetul de stat, dar încă nu sunt reguli clare şi este foarte posibil ca alocările să fie discreţionare. În aceste condiţii nu există o resursă financiară clară şi atunci autorităţile locale trebuie să găsească ceva pentru a acoperi măcar parţial ce pierd.

În urma reducerii impozitului pe venit la 10%, statul va pierde 12,7 miliarde de lei, conform estimărilor. Vor fi lovite în primul rând autorităţile locale, care primesc 70% din această sursă de venit a statului.

La Suceva primăria deja îşi face planuri de a creşte taxele locale.

Ion Lungu, primarul municipiului Suceava: „Suntem obligați să majorăm aceste taxe și impozite locale având în vedere faptul că așa cum se știe, primariile vor pierde sume importante de bani, eu am estimat undeva la 7 milioane de euro aici la Suceava. Media aritmetică ponderată este undeva la 19% vor crește aceste taxe, sunt taxe care cresc mai mult, mai puțin, altele deloc”.

20 de lei vor avea de achitat în plus sucevenii pentru o garsonieră, 50 de lei pentru un apartament cu patru camere și 200 de lei pentru imobilele în care-și desfășoară activitatea agenții economici.

Efectul ROBOR: Români îndatorați 80%

Gradul de îndatorare pentru debitorii cu venituri reduse ajunge la 80% dacă dobânda mai crește cu un punct procentual, spun oficiali ai Băncii Naționale.

Eugen Rădulescu, directorul Direcției de stabilitate financiară din BNR, avertizează, din nou, că gradul de îndatorare a debitorilor este în creștere și că există o categorie de debitori care este foarte expusă la creșterea dobânzilor, potrivit Profit.ro. O treime dintre debitori, cei cu veniturile cele mai reduse, plăteau deja 70% din venitul disponibil pe ratele la credite, iar o creștere de două puncte ale dobânzii, din care jumătate s-a întâmplat deja, duce la o creștere a gradului de îndatorare la 80%. “Gradul de îndatorare a crescut și crește în continuare”, a declarat, joi, Rădulescu într-o conferință de presă organizată de patronatul instituțiilor financiare nebancare.