Impozit pe teren 2018: Cum se calculează și până când trebuie plătit

Orice persoană care are în proprietate teren situat în România datorează pentru acesta un impozit anual, ca regulă generală înscrisă în Codul fiscal. Există însă și unele excepții, pe care le vom aborda spre final.

Practic, cei care au în proprietate terenuri la 31 decembrie 2017, plătesc acum impozit pentru tot anul 2018, chiar dacă vând terenul între timp (noul cumpărător plătește impozit abia de la anul). Impozitul se plătește în contul bugetului local al comunei, oraşului, municipiului sau sectorului (pentru Bucureşti) în care este amplasat respectivul teren.

Notă: Chiar dacă, în calitate de proaspăt proprietar, cumpărătorul nu va avea de plătit ceva Fiscului pentru 2018, el trebuie să depună o declaraţie de impunere, alături de documentele justificative, la direcţiile de taxe şi impozite locale, în termen de 30 de zile de la achiziţie.

Impozitul pe teren se plătește anual, în două rate egale, până la datele de 31 martie și 30 septembrie inclusiv, potrivit Codului muncii. Dar cum acestea sunt două zile de weekend, rezultă că termenele-limită vor fi 2 aprilie și 1 octombrie.

Desigur, cei care vor să plătească impozitul pentru întreg anul până la 31 martie beneficiază de o bonificaţie de până la 10%, stabilită prin hotărâre a consiliului local.

Să nu uităm că, în toamna anului trecut, Codul fiscal a fost modificat în privința impozitului pe terenuri. Astfel, s-a stabilit ca, de anul acesta, terenurile agricole situate în intravilan să fie scutite în totalitate de regimul de impozitare diferențiat, astfel încât proprietarii să nu mai achite nici pentru 400 metri pătrați din teren impozitul aferent unui teren cu construcții. Vechiul regim fiscal îi facea pe acești proprietari să scoată uneori sume destul de mari din buzunar cu titlu de impozit.

Cum se calculează impozitul

"Impozitul pe teren se stabilește luând în calcul suprafața terenului, rangul localității în care este amplasat terenul, zona și categoria de folosință a terenului, conform încadrării făcute de consiliul local", scrie în Codul fiscal.

În cazul unui teren amplasat în intravilan, înregistrat în registrul agricol la categoria de folosință terenuri cu construcții, impozitul pe teren se stabilește prin înmulțirea suprafeței terenului, exprimată în hectare, cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul tabel:

Important! Pe perioada în care pentru un teren se plătește taxa pe teren, nu se datorează impozitul pe teren.

Cel care are un teren în intravilan, înregistrat în registrul agricol la altă categorie de folosință decât cea de terenuri cu construcții, impozitul pe teren se stabilește prin înmulțirea suprafeței terenului cu anumiți coeficienți, în funcție de zonă și de cateogoria de folosință (teren arabil, vie, livadă, teren neproductiv etc). La suma astfel obținută se mai aplică un coeficient de corecție care e diferit în funcție de rangul localității.

În schimb, în cazul unui teren în extravilan, impozitul se stabilește prin înmulțirea suprafeței terenului, exprimată în hectare, cu o sumă corespunzătoare, în funcție de categoria de folosință (la care se mai aplică și coeficientul de corecție menționat mai sus, în funcție de rangul localității).

Atenție! În cazul în care încadrarea terenului în funcţie de rangul localităţii şi zonă se modifică în cursul unui an, sau în cursul anului intervine un eveniment care conduce la modificarea impozitului pe teren, impozitul se calculează conform noii situaţii începând cu data de 1 ianuarie a anului următor.

Cine e scutit de la plata impozitului

Anumite categorii de persoane, prevăzute expres în Codul fiscal, nu datorează impozit pentru terenurile pe care le dețin. Din lunga listă de excepții, amintim:

• terenurile aflate în proprietatea publică sau privată a statului ori a unităților administrativ- teritoriale, cu excepția suprafețelor folosite pentru activități economice sau agrement;
• terenurile aflate în domeniul privat al statului concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosință, după caz, instituțiilor publice cu finanțare de la bugetul de stat, utilizate pentru activitatea proprie a acestora;
• terenurile fundațiilor înființate prin testament, constituite conform legii, cu scopul de a întreține, dezvolta și ajuta instituții de cultură națională, precum și de a susține acțiuni cu caracter umanitar, social și cultural;
• terenurile aparținând cultelor religioase recunoscute oficial și asociațiilor religioase, precum și componentelor locale ale acestora, cu excepția suprafețelor care sunt folosite pentru activități economice;
• terenurile aparținând cimitirelor și crematoriilor;
• terenurile utilizate de unitățile și instituțiile de învățământ de stat, confesional sau particular, autorizate să funcționeze provizoriu ori acreditate, cu unele excepții;
• terenurile unităților sanitare publice, cu excepția suprafețelor folosite pentru activități economice;
• terenurile degradate sau poluate, incluse în perimetrul de ameliorare, pentru perioada cât durează ameliorarea acestora;
• terenurile care prin natura lor și nu prin destinația dată sunt improprii pentru agricultură sau silvicultură;
• terenurile deținute sau utilizate de către întreprinderile sociale de inserție;
• suprafețele de fond forestier, altele decât cele proprietate publică, pentru care nu se reglementează procesul de producție lemnoasă, cele certificate, precum și cele cu arborete cu vârsta de până la 20 de ani.

De asemenea, în Cod se mai prevede și că se pot acorda scutiri sau reduceri la impozit de către consiliile locale. De pildă, pentru terenurile aparținând asociațiilor și fundațiilor folosite exclusiv pentru activitățile fără scop lucrativ, pentru terenurile utilizate pentru furnizarea de servicii sociale de către organizații neguvernamentale și întreprinderi sociale ca furnizori de servicii sociale sau pentru terenurile, situate în zonele de protecție ale monumentelor istorice și în zonele protejate.