Articol scris de Alexandra Constantin
1. Situaţii când crezi că se poartă urât copilul: nu pot să-şi controleze impulsurile
Tocmai i-ai spus să nu arunce jucăria pe jos, iar el chiar asta a făcut? Zona din creier responsabilă de autocontrol se dezvoltă complet spre sfârşitul adolescenţei, prin urmare copilul nu poate controla impulsurile, potrivit www.upworthy.com. O cercetare recentă a evidenţiat faptul că părinţii consideră că micuţii pot face multe lucruri, chiar de la vârste mici, iar specialiştii în dezvoltare nu sunt de acord. De exemplu, 56% dintre părinţi cred că un copil mai mic de trei ani poate rezista impulsului de a face ceva ce este interzis, în timp ce specialiştii susţin că această abilitate se dezvoltă treptat după vârsta de patru ani.
Ce pot să facă părinţii: ei pot reacţiona blând în momentele în care copiii par că se comportă urât, dar ei de fapt nu-şi pot controla impulsurile.
2. Suprastimularea este de vină
Ai mers cu copilul în supermarket, în parc, la piesa de teatru a fratelui mai mare şi a început să nu mai aibă răbdare şi să nu te mai înţelegi cu el? Suprastimularea, programul încărcat şi extenuarea sunt semne tipice ale vieţii de familie. Cercetările au arătat că 28% dintre americani se simt mereu pe fugă, iar 45% dintre ei spun mereu că nu au timp. Kim John, autorul volumului „Simplicity Parenting”, susţine că „deseori copiii au reacţii ca urmare a stresului acumulat peste zi. Ei au nevoie de timp liber pentru a putea avea o fire echilibrată”.
Ce pot să facă părinţii: comportamentul copiilor se îmbunătăţeşte mult dacă părinţii îşi fac timp să se joace cu ei, să petreacă alături de ei timp în natură.
3. Situaţii când crezi că se poartă urât copilul: nevoile fizice le pot afecta starea
Ţi s-a întâmplat să ai o stare proastă după o noapte în care nu ai dormit prea bine? Copiii ajung să fie şi ei afectaţi de numeroşi factori, printre care faptul că sunt obosiţi, le este foame, sete, atunci când au consumat prea mult zahăr sau când nu se simt bine. Iar abilitatea lor de a face faţă emoţiilor este mult diminuată în astfel de situaţii. Mulţi dintre părinţi observă schimbări în comportamentul copilului chiar şi cu o oră înainte de masă, dacă se trezeşte noaptea sau când începe să se simtă rău.
Ce pot să facă părinţii: să fie atenţi la comportamentul copilului şi să-i ofere o gustare, un sirop pentru reducerea durerii sau să îl culce. Rutina este regula de aur când vine vorba de astfel de lucruri.
4. Le este greu să facă faţă emoţiilor
Ca adulţi am învăţat să facem faţă emoţiilor pe care le simţim prin distragere sau prin controlarea comportamentului. Spre deosebire de adulţi, copiii nu pot să facă acest lucru.
Ce pot să facă părinţii: "Părinţii trebuie să-i lase pe copii să facă faţă emoţiilor aşa cum ştiu ei mai bine. Ei nu trebuie pedepsiţi pentru crizele pe care le fac atunci când nu ştiu cum să facă faţă sentimentelor care îi încearcă”, este de părere Janet Lansbury, specialist în educaţia copiilor.
5. Situaţii când crezi că se poartă urât copilul: nu fac suficientă mişcare
„Stai locului, nu-l mai alerga pe fratele tău”, „Nu mai da cu sabia în bucăţile alea de carton”, „Canapeaua nu e un loc unde să sari”. Pentru a se dezvolta copiii au nevoie de multă mişcare. Nevoia de a petrece timp afară, de a merge cu bicicleta, cu trotineta, săritul pe lucruri şi micile curse de viteză sunt doar câteva dintre activităţile de care ei au nevoie.
Ce pot să facă părinţii: să organizeze tot felul de activităţi ce îl ajută pe copil să-şi consume energia, dar şi să se distreze în acelaşi timp.
6. Sunt sfidători
Nu trece o zi în care să nu te contrazici cu copilul? Preşcolarul tocmai insistă să poarte pantaloni scurţi afară, în timp ce mama îi spune să-i aleagă pe cei lungi deoarece e rece? Psihologul Erik Erikson susţinea că preşcolarii tind să ia iniţiativă şi să facă aşa cum îşi doresc, în timp ce copiii preferă să încerce lucruri noi pentru ei.
Ce pot să facă părinţii: nu trebuie să uite că micuţii încearcă să-şi pună planurile în aplicare, indiferent că ei construiesc un cort din lenjeria de pat udă sau că rup florile de pe strat ca să le simtă mirosul. Ei îşi doresc să ia propriile decizii şi să fie independenţi. Bine este ca ei să încerce, doar aşa pot să descopere şi să înveţe lucruri.
7. Situaţii când crezi că se poartă urât copilul: pare că nu se pricep la lucruri pe care le ştiu
Se întâmplă adesea ca starea negativă a celor din jur să ne afecteze şi să nu reuşim să ducem la bun sfârşit chiar lucrurile la care ne pricepem cel mai bine. La fel este şi în cazul copiilor: ştie singur drumul spre şcoală, dar se încurcă când vine vorba de lucruri simple sau este o fire ordonată, dar nu se pot organiza deloc.
Ce pot să facă părinţii: să recunoască din timp când copilul este pus în dificultate şi să-l ajute să-şi scoată la iveală punctele forte.
8. Simt nevoia să se joace mult
Copilul tău tocmai s-a pictat pe faţă cu iaurt şi acum vrea să-l prinzi în timp ce tu te spălai pe dinţi? Asta nu înseamnă că se poartă urât, ci că simte nevoia să se joace. El mereu se bucură de momentele de joacă alături de părinte şi îi plac activităţile noi pe care acesta le propune.
Ce pot să facă părinţii: timpul dedicat jocului alături de micuţ poate da peste cap planurile făcute de adulţi, iar rugăminţile copilului pot să fie interpretate drept insistenţă sau încăpăţânare, chiar dacă lucrurile nu stau aşa. Nu o să mai fie nevoie ca el să te roage să te joci dacă planifici mai multe activităţi distractive de-a lungul zilei.
9. Situaţii când crezi că se poartă urât copilul: sunt receptivi la reacţiile părinţilor
Numeroase cercetări au arătat că este nevoie doar de câteva milisecunde pentru ca o stare (precum entuziasmul, tristeţea, frica sau furia) să se transmită de la o persoană la alta. Bine de ştiut este că de multe ori copilul preia astfel de stări de la părinţi. La rândul lui, el ajunge să se comporte ca atare, fapt ce poate afecta comunicarea pe care părintele o are cu el.
Ce pot să facă părinţii: analizează-ţi starea şi atitudinea înainte de a te supăra pe copil că se comportă într-un anumit mod.
10. Nu reacţionează bine la limitări
Într-una din seri i-ai citit cinci poveşti, seara următoare îi citeşti doar una, iar el te roagă să îi spui povestea preferată din nou înainte să se culce? Azi îl întrebi ce vrea de mâncare la cină, iar a doua zi îl anunţi că toată lumea o să mănânce ceea ce ai gătit? Este normal ca el să se simtă frustrat, să înceapă să ţipe şi să plângă atunci când părintele nu este perseverent în a impune limite.
Ce pot să facă părinţii: ca şi adulţii, copiii simt nevoia să ştie ceea ce urmează să se întâmple. Copilul nu va avea probleme de comportament dacă părintele obişnuieşte să fie perseverent când vine vorba de impunerea limitelor.
Articol preluat de pe www.totuldespremame.ro. Puteţi citi aici articolul original.
Comentarii articol (1)