Știrile dimineții: trei subiecte interesante pentru tine

Aeroportul Otopeni. Salariu de 15.000 de euro pentru o angajată care a lucrat 112 minute

Raport îngrijorător despre situaţia de la Aeroportul Otopeni. Pistele au probleme mari şi au nevoie de reparaţii capitale. Şi asta în timp ce, la aeroport, sunt mulţi angajaţi care primesc zeci de mii de lei anual, deşi nu vin la muncă. Sunt doar câteva dintre neregulile găsite de inspectorii Corpului de Control al premierului, după ce au analizat activitatea Companiei Aeroporturi Bucureşti în ultimii patru ani.

Aproape 13 milioane de pasageri au plătit, în 2017, taxe de tranzit pe aeroporturile Otopeni şi Băneasa şi au ajutat compania care le administrează să depăşească miliardul de lei la încasări. Culmea, însă, acest lucru nu se vede şi în investiţii. Un raport al Corpului de control al fostului premier Mihai Tudose arată cât de prost stau lucrurile.

Între 2013 şi 2015 nu s-a investit niciun leu în infrastructura aeroportuară, deşi an de an au fost alocate fonduri cuprinse între 200 şi 270 de milioane de lei. În 2016 şi 2017 s-au cheltuit sub 1% din banii alocaţi. De exemplu, în primele 8 luni ale anului au mers către infrastructira aeroportuară mai puţin de 16 mii de lei.

„Cea mai mare dezamăgire a noastră este neinvestiţia în infrastructura celor două aeroporturi”, spune Aurelian Marinică, lider de sindicat la Aeroportul Băneasa.

Sume fabuloase au intrat pe ştatul de plată al unor angajaţi care au trecut pe la muncă extrem de rar. Două nume importante sunt menţionate în acest raport. Primul dintre ele este cel al Cristinei Neamţu. Nouă luni de zile a muncit doar două ore, pentru care a fost plătită cu o sumă mai mare de 43 de mii de lei. Acelaşi raport indică numele Cameliei Meţler. Într-un an şi jumătate cât a muncit la Aeroportul Otopeni a venit la serviciu, atenţie, 112 minute, pentru care a fost plătită cu o sumă de peste 70 de mii de lei, echivalentul a aproximativ 15.000 de euro.

Cazul IT-istului căruia salariul i-a scăzut cu 2.300 de lei în ianuarie: „Sunt furios că banii aceștia vor fi irosiți”

„Jur că nu sunt furios că mi-a scăzut salariul, dar sunt furios că banii aceștia vor fi irosiți; peste trei ani, peste patru ani tot nu vor fi școli, spitale, șosele”, i-a spus angajatul jurnalistului Vlad Petreanu.

Aceste scăderi, care nu îi afectează doar pe salariații din sectorul public, au avut efecte în luna ianuarie asupra IT-iștilor, ale angajaților cu regim de muncă part-time, asupra persoanelor cu handicap, muncitorilor sezonieri, a celor cu venituri din activități independente, dar și a celor din cercetare-dezvoltare.

Dacă investitorii străini din mediul de afaceri au avertizat încă de anul trecut în legătură cu riscurile pe care le implică trecerea contribuțiilor de la angajator în seama angajaților, ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a declarat zilele trecute că scăderile salariale sunt tot din vina patronilor.

Scandal românesc, exportat în Parlamentul European

Au fost dezbateri aprinse, miercuri, în Parlamentul European pe tema justiţiei din România. Parlamentarii români au aruncat vorbe grele de la tribună, în timp ce străinii au transmis Legislativului de la Bucureşti că mai au timp pentru a corecta Legile justiţiei. Europarlamentarii şi-ar fi dorit ca premierul României să vină să le răspundă temerilor privind modificările aduse legilor justiţiei şi codurilor penale, însă Viorica Dăncilă n-a venit. A mers, în schimb, ministrul justiției, dar pentru că nu figura pe lista de invitați nu a fost lăsat să ia cuvântul.

„Domnule preşedinte, dragi colegi, corupţia ucide! Literal. Ucide pe nesimţite adâncind inegalităţile, subminând încrederea cetăţenilor, zguduind democraţia, lăsând loc extremelor”, a afirmat de la tribuna Parlamentului europarlamentarul francez Eva Joly, de la Grupul Verzilor.

Scandalul privind legile justiţiei s-a mutat din Parlamentul României în cel european. Chiar înainte de începerea dezbaterilor, europarlamentarul PSD Dan Nica a încercat să-l convingă pe preşedintele de şedinţă să-l lase pe Tudorel Toader să ia cuvântul.

De la tribună, comisarul european pentru Justiţie a transmis un mesaj Parlamentului de la Bucureşti. „Încă e posibil ca legile justiţiei să fie îmbunătăţite şi să devină legi bune, care vor întări independenţa şi profesionalismul sistemului juridic românesc, în serviciul tuturor cetăţenilor români. Acesta e un moment crucial, când cele două proiecte de legi s-au întors în Parlamentul României, în urma deciziei Curţii Consituţionale”, a arătat Vera Jurova.