După cum am arătat într-un articol anterior, impozitarea muncii este mai mare decât cea aplicabilă microîntreprinderilor, iar acesta ar putea fi un motiv pentru care anumiți specialiști de top ar putea lua decizia de a migra de la statutul de salariat la cel de antreprenor. Totuși, această soluție ridică unele probleme: renunțând la statutul de angajat, persoana pierde cu acestă ocazie și facilitățile oferite, precum plata contribuțiilor pentru pensie si asigurarea în cadrul sistemului național de sănătate. Antreprenoriatul implică o doză mai mare de risc, pierderea facilităților enumerate anterior, însă oferă o remunerare mai mare.
Persoanele care sunt în situația de a alege între statutul de salariat, pe de o parte, și înființarea unei microîntreprinderi, pe de altă parte, pot fi interesate de maximizarea câștigului net, dar și de păstrarea facilităților pe care statutul de angajat le oferă.
Prin urmare, în cele ce urmează vom analiza situația în care un specialist de top ar avea de ales între a-și încasa venituri salariale de 100.000 de lei / an ca salariat și a-și înregistra o microîntreprindere, dar cu păstrarea facilităților sus-menționate. Astfel, vom lua în calcul următoarele scenarii:
- păstrarea statutului de salariat pentru întreaga sumă de 100.000 de lei brut / an;
- înregistrarea unei microîntreprinderi și înregistrarea unui contract de muncă pentru salariul minim pe economie.
Scenariul 1: Păstrarea statutului de salariat
În scenariul nostru, am presupus că un specialist de top câștigă suma de 100.000 de lei brut / an ca salariat.
Pentru acest venit, contribuțiile sociale lunare sunt prezentate mai jos:
Anual, salariatului îi vor fi reținute și plătite la bugetul de stat următoarele impozite și contribuții:
- CAS anual în sumă de 24.996 de lei;
- CASS anual în sumă de 9.996 de lei;
- impozit anual pe veniturile salariale în sumă de 6.504 de lei.
În final, deși are un salariu brut anual de 100.000 de lei, veniturile nete la finalul anului sunt de doar 58.500 de lei.
Scenariul 2: Înregistrarea unei microîntreprinderi și a unui contract de muncă pe suma minimă
În acest scenariu, vom presupune că antreprenorul își încasează în continuare toți banii prin intermediul unei microîntreprinderi, însă de această dată el va fi și angajat al propriei societăți cu salariul minim brut pe economie, urmând ca restul banilor să fie obținuți sub formă de dividende.
Iată ce taxe presupune acest scenariu pentru societate:
- impozit pe veniturile microîntreprinderilor în procent de 1% din cifra de afaceri;
- impozit pe dividendele acordate de 5%;
Pentru un salariu minim pe economie, societatea va calcula, reține și plăti la bugetul de stat următoarele contribuții și impozite;
- CAS în procent de 25% din valoarea brută a salariului;
- CASS în procent de 10% din valoarea brută a salariului;
- impozit pe veniturile salariale în procent de 10%;
- contribuție asiguratorie pentru muncă în procent de 2,25%.
Suplimentar, pentru dividendele încasate, asociatul societății va plăti CASS de 10%, însă poate alege să își limiteze această contribuție la valoarea a 12 salarii minime brute pe economie.
Iată care sunt pașii pe care antreprenorul îi va face în acest scenariu:
1. Încheierea unui contract individual de muncă pentru salariul minim pe economie
După înregistrarea societății, antreprenorul își va înregistra un contract individual de muncă pentru salariul minim brut pe economie, respectiv 1.900 de lei.
Pentru acest salariu, costurile firmei sunt următoarele:
Prin urmare, societatea va achita, pe durata unui an de zile, impozite și contribuții sociale în valoare de 9.981 de lei:
2. Repartizarea profitului
Societatea va plăti în acest scenariu un procent de doar 1% din valoarea cifrei de afaceri, cea ce însumează 1.000 de lei la finalul anului.
Din valoarea de 100.000 de lei pe care societatea îi încasează în acest scenariu, plățile reprezintă:
- impozit pe veniturile microîntreprinderii de 1.000 de lei;
- contribuții sociale și impozit pe veniturile salariale în sumă de 9.981 de lei;
- salarii nete la valoarea salariului minim pe economie în sumă de 13.332 lei pe an.
Prin urmare, dividendele repartizate reprezintă, în scenariul acesta, doar 75.687 de lei. Pentru această valoare, societatea va calcula și reține un impozit pe dividende de 5%, respectiv 3.784 de lei.
3. Încasarea dividendelor
După ce societatea calculează, reține și achită la stat impozitul pe dividende, proprietarul afacerii va încasa efectiv dividende în sumă de 71.903 lei.
Pentru această sumă, antreprenorul trebuie să plătească CASS în procent de 10%, însă își poate limita plata la valoarea a 12 salarii minime brute pe economie. Astfel, plata efectiv realizată la bugetul de stat va reprezenta 2.280 de lei.
4. Sumele totale plătite la bugetul de stat
În acest scenariu, societatea va plăti la bugetul de stat suma totală de 17.045 de lei:
5. Banii încasați de antreprenor la finalul anului
La finalul anului, antreprenorul va încasa efectiv suma de 82.955 de lei, reprezentând venituri salariale nete și dividende, așa cum se poate observa în calculatorul atașat la finalul articolului.
Concluzie
Analizând cele două scenarii prezentate mai sus, dar și cel analizat într-un articol anterior, putem trage următoarele concluzii:
Cea mai costisitoare soluție pentru încasarea unui venit brut de 100.000 de lei anual îl reprezintă statutul de salariat. Astfel, unui salariat îi vor fi reținute contribuții sociale pentru pensii și sănătate, dar și un impozit pe venituri în sumă totală de aproximativ 41.500 de lei.
Prin urmare, venitul net anual va fi de doar 58.500 de lei.
Deschiderea unei microîntreprinderi, însă fără a înregistra și un contract de muncă pentru antreprenor, va presupune costuri totale de 10.280 de lei. În acest scenariu, după cum se poate observa și în calculatorul atașat acestui articol, veniturile nete anuale sunt cele aferente dividendelor încasate, respectiv de circa 89.700 de lei.
Ultimul scenariu luat în calcul și prezentat în detaliu mai sus presupune deschiderea unei microîntreprinderi, dar și înregistrarea unui contract de muncă pentru salariul minim brut pe economie. Astfel, costurile totale ale firmei și ale antreprenorului vor fi de puțin peste 17.000 de lei.
În acest caz, antreprenorul își va încasa banii sub forma unui salariu, dar mai ales sub forma dividendelor. Astfel, veniturile nete la finalul anului vor reprezenta puțin peste 82.900 de lei, după cum se poate observa și în calculatorul atașat mai jos.
În cazul în care antreprenorul se va afla în situația de a alege una dintre aceste soluții, cu siguranță își va face aceste calcule prezentate anterior.
Având în vedere faptul că înregistrarea unui salariu minim pe economie nu crește spectaculos cheltuielile firmei, soluția optimă este cea oferită de încasarea banilor prin intermediul unei microîntreprinderi și păstrarea avantajelor oferite de statutul de salariat, chiar dacă acestea sunt calculate pentru un salariu minim pe economie.
Comentarii articol (2)