TAROM a plătit despăgubiri de 3,8 milioane lei din cauza întârzierilor
TAROM nu şi-a asumat şi îndeplinit în mod real, economic, eficient şi eficace obiectivele, atribuţiile şi responsabilităţile stabilite legal, referitoare la activitatea de transport aerian, reiese din raportul public pe 2016 al Curţii de Conturi, care semnalează, printre altele, că, transportatorul aerian a plătit în perioada 2012-2016, despăgubiri în sumă de circa 3,8 milioane lei din cauza neregularităţilor de zbor.
"Nu s-a îmbunătăţit gradul de satisfacţie a clienţilor şi nu au fost luate măsuri suficiente şi adecvate pentru stimularea celor mai eficiente canale de distribuţie a produselor TAROM. Neregularităţile de zbor au generat plata de despăgubiri către clienţii TAROM în cuantum total de 3.790 mii lei în perioada 2012-2016, cu impact negativ asupra bugetului şi imaginii Companiei. Evoluţia reclamaţiilor indică o diminuare continuă a gradului de satisfacţie a clienţilor în perioada auditată. Măsurile luate de management privind implementarea standardelor de control intern managerial nu au fost îndeajuns de eficiente, astfel încât sistemul de control intern nu a fost în măsură să asigure în totalitate detectarea şi corectarea erorilor, a abaterilor şi a cazurilor de nerespectare a principiilor de economicitate, eficienţă şi eficacitate în administrarea patrimoniului. Managementul Companiei a acordat o atenţie insuficientă auditului intern şi rezultatelor activităţii acestuia, având în vedere că recomandările formulate de auditorii interni ca urmare a identificării unor vulnerabilităţi, riscuri sau disfuncţionalităţi în activitatea Companiei nu au reprezentat o prioritate, aproximativ 75% din totalul acestora au rămas neimplementate sau implementate parţial", se menţionează în raportul citat de Agerpres.
„Situația este critică”. Problemele infrastructurii IT de la Fisc
Diminuarea cheltuielilor de investiţii din ultimii ani a afectat infrastructura IT a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, se arată în raportul Curţii de Conturi pe anul 2016.
„Pentru bugetul pe anul 2016, ANAF a fundamentat necesarul de credite destinate cheltuielilor de capital la un nivel iniţial de 118,94 milioane lei, dar prin rectificare bugetară a fost retrasă suma de 83,967 milioane de lei, creditele bugetare definitive destinate investiţiilor, în sumă de 34,979 milioane lei, înregistrând un nivel al execuţiei bugetare, prin plăţile efectuate, în sumă de numai 11,998 milioane lei, de numai 34,3%. Diminuarea cheltuielilor de capital din ultimii ani a afectat în mod special infrastructura IT a ANAF, starea actuală fiind critică. ANAF deţine o infrastructură IT şi de comunicaţii învechită şi neperformantă, pentru care nu s-au mai efectuat investiţii semnificative din anul 2013”, se arată în documentul citat de Agerpres.
Mai mult, strategia IT a ANAF pe perioada 2016-2020 nu a fost aprobată, la data auditului fiind elaborate două forme ale documentului, dar niciuna dintre ele nu este aprobată, precizează raportul.
Curtea de Conturi: Bonusuri ilegale de 237.000 de lei la Poşta Română
Bonusuri ilegale în valoare de 237.000 de lei şi servicii juridice pe baza unui contract în cuantum de 579.000 de lei, dar al cărui obiect s-a suprapus cu atribuţiile Direcţiei Juridice şi Reglementări, sunt doar câteva dintre neregulile constatate la Compania Naţională Poşta Română de Curtea de Conturi, publicate în Raportul pe 2016 al instituţiei.
Din document reiese că, pe durata anului 2016, au fost acordate drepturi salariale pentru persoane care au calitatea de angajaţi ai CNPR, dar care au desfăşurat activităţi în interesul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI), fără încheierea unor documente de delegare/detaşare între cele două entităţi, relatează Agerpres.
În plus, pe lista plăţilor nelegale se mai regăsesc: acordarea unor bonusuri, contrar prevederilor OUG nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice, în valoare de 237.000 de lei, precum şi cheltuieli ne-economicoase pentru achiziţionarea unor tipărituri cu ocazia unor zile festive (35.000 lei), servicii juridice, rezultat al încheierii unui contract al cărui obiect s-a suprapus cu atribuţiile Direcţiei juridice şi reglementări (579.000 lei), respectiv servicii de expertizare şi evaluare în vederea valorificării unui număr de 167 de autovehicule scoase din exploatare şi stocate în perioada 2010 - 2014, dar fără ca rapoartele/expertizele să fie utilizate efectiv (61.000 lei).
Comentarii articol (0)