avocatnet.ro 
CCR a găsit recent că există un conflict între Guvern și Președinție și că Laura Kovesi trebuie să fie revocată de la șefia DNA de către șeful statului, decizia luată în acest sens apărând acum o lună în Monitorul Oficial. Decizia CCR nr. 358/2018 a devenit obligatorie de la apariția sa în Monitorul Oficial și poate fi consultată în fișierul anexat.
Pentru a respecta Constituția, Klaus Iohannis, președintele României, trebuia să o revoce pe șefa DNA-ului. În caz contrar, în spațiul public se vorbea despre suspendarea șefului statului. Astăzi, președintele a semnat decretul de revocare, astfel că a respectat, practic, decizia CCR care-l obliga să ia această măsură.
În februarie 2018, Tudorel Toader a cerut revocarea din funcție a Laurei Kovesi, pe motiv că aceasta și-a exercitat în mod necorespunzător atribuțiile manageriale în fruntea DNA. Inițial, șeful statului a anunțat, la mijlocul lunii aprilie 2018, că a decis să respingă propunerea de revocare din funcție a șefei DNA. Însă Guvernul a făcut apoi o sesizare la CCR, ai cărei judecători au găsit că Iohannis trebuia să o revoce din start pe Kovesi, fără să facă o evaluare a evaluării ministrului justiției.
Revocarea procurorului-șef al DNA poate fi făcută, la propunerea ministrului justiției, numai de către președintele României, potrivit Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Revocarea este posibilă după obținerea avizului CSM, instituția acordând un aviz negativ solicitării ministrului justiției.
„Revocarea procurorilor din funcțiile de conducere (...) se face de către Președintele României, la propunerea ministrului justiției care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii”, este precizat în Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor.
Laura Kovesi ocupă funcția de procuror-șef al DNA din anul 2013, fiind în prezent la al doilea mandat, după ce a fost reînvestită în 2016.
Motivele legale de revocare
Revocarea procurorului-șef al DNA este posibilă pentru motivele prevăzute de Statutul judecătorilor și procurorilor. Concret, este vorba de următoarele motive, al doilea fiind cel invocat de Tudorel Toader în cazul Laurei Kovesi:
- în cazul în care nu mai este îndeplinită una dintre condițiile necesare pentru numirea în funcția de conducere;
- în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale;
- în cazul aplicării uneia dintre sancțiunile disciplinare.
Criteriile principale în funcție de care se verifică organizarea eficientă a activității sunt:
- folosirea adecvată a resurselor umane și materiale;
- evaluarea necesităților;
- gestionarea situațiilor de criză;
- raportul resurse investite - rezultate obținute;
- gestionarea informațiilor;
- organizarea pregătirii și perfecționării profesionale;
- repartizarea sarcinilor în cadrul instanțelor sau parchetelor.
Pentru verificarea comportamentului și comunicării, legea stabilește că sunt luate în calcul, în principal, „comportamentul și comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justițiabilii, persoanele implicate în actul de justiție, alte instituții, mass-media, asigurarea accesului la informațiile de interes public din cadrul instanței sau parchetului și transparenta actului de conducere”.
Referitor la asumarea responsabilității, verificarea se face mai ales în funcție de:
- îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege și regulamente;
- implementarea strategiilor naționale și secvențiale în domeniul justiției;
- respectarea principiului distribuirii aleatorii sau al repartizării pe criterii obiective a cauzelor.
În fine, actul normativ mai prevede că „la verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute în vedere, în principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistența la stres, autoperfecționarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie și planificare pe termen scurt, mediu și lung, inițiativa și capacitatea de adaptare rapidă”.
Filip Alexandru