Costurile ascunse ale dobânzilor plafonate
Plafonarea dobânzilor la împrumuturi, propusă de parlamentari, va încetini acordarea de credite. Este părerea reprezentanţilor Asociaţiei Române a Băncilor, care spun şi că piaţa este „compromisă”. Mai mult, împrumuturile pe termen scurt, de un an de exemplu, ar putea dispărea.
Proiectul de lege care prevede ca dobânda pentru creditele ipotecare să nu depăşească de 2 ori şi jumătate dobanda de referinţă a BNR a trecut de prima Cameră a Parlamentului. Un document contestat de bancheri pentru că pune piedici creditării.
„Vorbim despre credite de 30 de ani, de 20 de ani, dacă vom vedea în România o dobândă cheie negativă ce vom face? Vom multiplica cu 2,5? Vor veni băncile cu bani de acasă ca să poată să dea credite? Fără a fi plastic deloc, am putea spune ca şi o concluzie, că în România creditarea este compromisă”, afirmă Florin Dănescu, preşedinte executiv ARB.
Dobânda cheie a Băncii Naţionale este în acest moment de 2,25 la sută, ceea ce înseamnă că dobânda maximă pentru creditele ipotecare ar fi de 5,62 la sută pe an. Senatorii vor să limiteze şi dobânda pentru creditele de consum: 18 la sută pe an.
Primăria Capitalei vrea să refacă 2% din cei 3.000 de kilometri de conducte de termoficare
În plină perioadă geroasă, peste 1,3 milioane de bucureşteni primesc încă o veste care le dă fiori: primarul Capitalei vrea să refacă urgent 70 dintre cei...3.000 de kilometri de conducte de termoficare ce pot plesni oricând. De altfel, astăzi în cea mai friguroasă dimineaţă a Bucureştiului, peste 30 de blocuri cu mii de locatari au rămas fără apă caldă.
Muncitorii Regiei de Termoficare de la Bucureşti nu mai prididesc să cârpească conductele de apă caldă şi căldură. În fiecare zi sunt atât de multe avarii încât directorii RADET au făcut o secţiune specială în care le anunţă.
Reţeaua de termoficare are 4.000 de kilometri de conducte. 3.000 se pot sparge oricând din cauza vechimii. Primăria face planuri să repare...două procente dintre acestea.
Gabriela Firea, primarul Capitalei: „Aproape 70 de km de conductă trebuie reparate urgent, redimensionate pentru a nu mai fi pierderi”.
Pierderi pe care tot bucureştenii le plătesc.
Când va scăpa România de troienele de pe șosele
Dacă realizarea unui kilometru de autostradă în România este o aventură, înființarea perdelelor forestiere de protecție a drumurilor nu pare a fi mai simplă. Viteza de implementare a celei mai eficiente și ieftine metode de protecție a drumurilor naționale și autostrăzilor împotriva viscolelor este dezamăgitor de mică.
Opt kilometri în 2014, alți doi-trei kilometri de perdea forestieră în 2018. Cam aceasta este viteza la care instituțiile statului, anume Romsilva, respectiv regia responsabilă de împăduriri, Ministerul Mediului, cel care face studiile necesare, și beneficiarul, Ministerul Transporturilor, reușesc să urnească programul adoptat prin lege în 2002 și modificat ulterior în mai multe rânduri.
Doar 10% din infrastructura rutieră pune probleme
România cheltuie anual pentru activități de deszăpezire în jur de 100 de milioane de euro. Din acești bani Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere plătește firmele care fac deszăpezirea, cumpără nisipul și sarea așternută. O sumă mult mai mică ar fi suficientă pentru soluționarea, odată pentru totdeauna, a problemei troienirii drumurilor pe timp de iarnă.
Comentarii articol (0)