Medicii de familie funcționează în structuri independente și nu se încadrează în marea categorie a bugetarilor. Acesta e și motivul pentru care ei nu primesc, de luna aceasta, salariile semnificativ mai mari, așa cum sunt prevăzute în Anexa nr. II de la Legea salarizării bugetarilor nr. 153/2017 și pe care le-am exemplificat și noi în acest material.
Acest aspect a fost subliniat recent de SNMF într-un comunicat de presă prin care arată că sunt aproximativ jumătate din numărul medicilor care lucrează cu casele de sănătate care nu primesc măririle de salariu atât de discutate zilele acestea. Societatea reclamă o diferențiere nejustificată, care se repetă, în privința medicilor de familie și a celor care lucrează în cabinetele independente din ambulatoriul de specialitate, care sunt uitați iarăși de cei aflați la putere când vine vorba de creșterea veniturilor.
"Din circa 40.000 de medici care lucrează în contract cu casele de asigurări de sănătate, circa 11.256 sunt medici de familie şi încă aproximativ 10.000 sunt medici din cabinetele independente din ambulatorul de specialitate. Adică, aproximativ jumătate din medicii din sistemul public nu vor fi beneficiari ai acestor măriri de venituri, cum nici asistentele lor nu vor putea beneficia de venituri similare colegilor din ambulatorul integrat al spitalelor. (...) Finanţarea medicinei de familie a rămas, ca pondere, la 5,88% din bugetul sănătăţii. Din acest procent se acoperă cheltuielile necesare funcţionării cabinetelor, taxe, impozite şi venitul a 11.256, de medici de familie, aproximativ 16.000 de asistenţi medicali, dar şi alt personal angajat", scrie în comunicatul SNMF.
Medicii de familie fac parte din sistemul public de sănătate. Reglementarea cabinetelor de medicină de familie se regăsește, desigur, în Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, unde scrie că un cabinet de medicină de familie este o unitate sanitară privată specializată în furnizarea de servicii medicale în asistența medicală primară.
Aceeași lege prevede și care sunt sursele de venit ale cabinetelor de medicină de familie: în principal, banii acordați prin contractele încheiate cu casele de asigurări de sănătate, contractele încheiate cu autoritățile teritoriale de sănătate publică pentru anumite servicii, contractele încheiate cu societățile de asigurări private de sănătate, plata directă de la consumatori, pentru serviciile necontractate cu terți plătitori, coplata, inclusiv donații și sponsorizări.
Din banii aceștia se plătesc salariile medicilor de familie și ale personalului din cabinete, iar cum sursele de venituri sunt multiple și diferite ca structură, pot exista diferențe foarte mari între un cabinet și altul în privința salarizării. Așa cum arată SNMF, finanțarea medicinei de familie în 2018 este de 5,88% din bugetul sănătății, bani din care se acoperă toate cheltuielile cabinetelor, pe lângă salarii, inclusiv banii care se întorc la stat sub forma unor impozite și taxe.
Alocarea mai multor bani de la buget, soluția pentru salariile medicilor de familie
Legea salarizării nu tratează în niciun fel aceste categorii de salariați din sănătate, pentru că nu ar avea cum, ei nefiind bugetari. Prin urmare, nu se pot stabili ținte salariale pentru aceștia ori procente de creștere. Pentru ca salariile lor să crească, e nevoie în primul rând ca prin bugetul sectorului de sănătate să se acorde mai mulți bani pentru aceștia.
"Pentru 2018 a fost operată o creştere a venitului cabinetelor de 15-17%, dar aceasta va fi consumată majoritar de creşterea preţului la utilităţi, telefon, redevenţe etc, toate calculate în funcţie de cursul euro. Fiscalitatea din anii 2016 şi 2017 a fost, de asemenea, extrem de severă pentru cabinetele noastre şi încă plătim sume consistente aferente anilor precedenţi (...) Toate aceste precizări sunt necesare pentru a nu crea şi mai multe tensiuni datorate acestui dezechilibru din sistemul medical", mai arată cei de la SNMF.