Prevenirea fraudei la firme: Cele mai întâlnite tipuri de fraudă și recomandări de la specialiști

Un studiu al unei echipe de specialiști de la PwC România, echipă condusă de Ana Sebov, relevă că cele mai frecvente tipuri de infracțiuni și fraude economice raportate în ultimii doi ani sunt însușirea ilegală a activelor, criminalitatea informatică și frauda de consum, cărora li se adaugă însă și următoarele:

• corupția;
• darea și luarea de mită;
• delapidarea, incluzând furturile de date, bunuri și bani;
• raportarea frauduloasă;
• spălarea de bani;
• fraudele în achiziții.

În ceea ce privește criminalitatea informatică, cunoscută drept cybercrime, aceasta este din ce în ce mai prezentă atât la nivel global, cât și în România. Tocmai de aceea, abonații serviciului nostru premium pot afla din cele ce urmează: 

• care sunt cele mai întâlnite metode de fraudare atât la nivel global, cât și în România;
• care este trendul fraudării în țara noastră, în ultimii doi-trei ani;
• ce este criminalitatea informatică și cum se manifestă aceasta;
• cum putem să evităm, pe cât posibil, criminalitatea informatică. 

Spre exemplu, 29% dintre companiile care au răspuns studiului, la nivel global, au avut de-a face cu frauda de consum, mita și corupția au afectat 25% dintre firmele respondente, 20% dintre acestea au întâmpinat frauda contabilă, în timp ce frauda privind achizițiile a fost prezentă în 22% dintre situații.

Comparativ, în România, frauda de consum este prezentă într-un procent considerabil mai ridicat, de 44%, frauda contabilă a apărut la 12% dintre respondenți (în scădere de la 22%, atât cât era cu doi ani în urmă), în timp ce fraudele în achiziții au scăzut și ele de la 22% la 8%.

Totuși, există un tip de fraudă care a luat amploare în ultimii ani, atât la nivel global, cât și în România, și aici vorbim despre cybercrime.

Ana Sebov, director al Departamentului financiar în lupta împotriva fraudei la PwC România, a oferit și câteva exemple în acest sens. Astfel, cybercrime poate consta în virusarea calculatorului de serviciu prin intermediul unui link, primit adesea de angajați chiar pe adresa de e-mail.

Concret, sunt cunoscute cazurile în care în căsuța poștală electronică intră diverse mesaje prin care suntem îndemnați să deschidem un link, operațiune care poate duce la furtul de informații și parole, spre exemplu.

Totodată, fraudatorii se folosesc de stick-uri (USB-uri), pe care le pot lăsa intenționat în apropierea calculatorului de serviciu al unei persoane. Aceasta din urmă, întrebându-se ce e cu acel stick și al cui este, va introduce din curiozitate dispozitivul în calculator/laptop, moment din care poate începe efectiv furtul de date, date care vor fi vândute mai departe.

Tocmai de aceea, investigatorul de la PwC România recomandă ca, și atunci când primim un mail care poate părea oficial, în care suntem încurajați să deschidem un link, să nu o facem, ci să mergem direct pe site-ul oficial al respectivei companii/ respectivului produs, astfel încât să ne asigurăm că nu ne expunem riscurilor de cybercrime.

De altfel, Ana Sebov a atras atenția că, de foarte multe ori, datele sunt furate chiar de oameni din interior, respectiv propriii angajați ai unei societăți. Tocmai de aceea, specialistul recomandă verificarea temeinică a viitorilor angajați, așa cum am explicat aici.

Notă: Acest articol face parte dintr-o campanie informativă derulată de avocatnet.ro pentru sprijinirea antreprenorilor în lupta împotriva fraudei fiscale. Toate materialele din serie sunt disponibile aici.