avocatnet.ro 
Aplicarea sistemului split TVA, ce presupune folosirea unui cont special pentru încasarea și plata TVA, este obligatorie și în cazul companiilor vizate de legislația insolvenței.
Totuși, în privința acestui aspect, Ordonanța Guvernului nr. 23/2017 privind plata defalcată a TVA nu intră foarte mult în detalii, fiind menționat doar că este vorba de firmele plătitoare de TVA care „se află sub incidența legislației naționale privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență”.
Însă ce înseamnă asta? Păi, din moment ce nu există detalieri suplimentare, reiese că o companie trebuie să aplice split TVA indiferent în ce stadiu al procedurii de insolvență se află.
„Ordonanța nu face distincție între diversele faze ale procedurii de insolvență, respectiv perioada de observație, de reorganizare sau de faliment/lichidare, astfel încât apreciem că această măsură se aplică debitorului supus procedurii de insolvență indiferent de stadiul procedurii”, a declarat, la solicitarea avocatnet.ro, Dorin Petcu, partener la TZA Insolvență SPRL.
Practic, dacă ne luăm după formularea generală folosită în ordonanță, reiese că split TVA este obligatoriu chiar dacă o firmă se află numai într-o procedură de prevenire a insolvenței.
Aplicarea split TVA se face, în urma notificării Fiscului, începând cu prima zi după publicarea unei firme vizate de legislația insolvenței în Registrul persoanelor care aplică plata defalcată a TVA. În esență, vorbim despre companiile vizate de insolvență începând cu prima zi a anului 2018.
„Persoanele înregistrate în scopuri de TVA (...) care intră sub incidența legislației privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, după 31 decembrie 2017, au obligația să notifice organului fiscal competent aplicarea plății defalcate a TVA, până la data de 1 a lunii următoare celei în care au intrat sub incidența legislației privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență”, este precizat în Ordonanța Split TVA.
Referitor la renunțarea la aplicarea split TVA, firmele pot face asta abia după ieșirea de sub incidența legislației privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, dacă n-au datorii la plata TVA. De asemenea, Fiscul trebuie notificat, iar încetarea aplicării split TVA se face începând cu data radierii din registrul amintit mai sus.
Din continuarea articolului poți afla despre:
- ce proceduri de prevenire a insolvenței sunt reglementate în momentul de față;
- ce presupune, în mare, procedura de insolvență.
Există două proceduri de prevenire a insolvenței
Procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență sunt stabilite, în prezent, prin Legea nr. 85/2014. În cazul prevenirii, regulile se aplică datornicilor care se află în dificultate financiară. Mai întâi, este vorba despre mandatul ad-hoc, care presupune numirea unui mandatar ad-hoc dintre practicienii autorizați în insolvență.
„Obiectivul mandatarului ad-hoc va fi acela de a realiza, în termen de 90 de zile de la desemnare, o înțelegere între debitor și unul sau mai mulți creditori ai săi, în vederea depășirii stării de dificultate financiară în care se află debitorul, a salvgardării acestuia, păstrării locurilor de muncă și acoperirii creanțelor asupra debitorului”, prevede Legea insolvenței.
Apoi avem concordatul preventiv. „Orice debitor aflat în dificultate financiară (...) poate introduce la tribunalul competent o cerere de deschidere a procedurii de concordat preventiv. Prin cererea sa, debitorul propune un administrator concordatar provizoriu dintre practicienii în insolvență autorizați potrivit legii”, scrie în actul normativ despre această procedură de prevenire a insolvenței.
Datoriile stabilite prin concordat trebuie acoperite în doi ani de la data omologării sale prin hotărâre executorie, însă există posibilitatea prelungirii perioadei respective cu 12 luni.
Procedura efectivă de insolvență este mult mai complexă decât cele două proceduri de prevenire a insolvenței, așa cum reiese din Legea nr. 85/2014. În principiu, procedura începe după ce datornicul sau creditorul introduce la tribunal o cerere, iar aceasta este admisă.
După ce se deschide procedura de insolvență, urmează întocmirea tabelului de datorii și apoi stabilirea unui plan de reorganizare. Apoi, dacă lucrurile nu mai pot fi redresate, se ajunge la faliment și lichidarea activelor.
Conform Legii insolvenței, se poate ajunge chiar și la tragerea la răspundere, pentru intrarea în insolvență, a persoanelor responsabile. În fine, procedura se încheie, la fel cum începe, la decizia reprezentanților Justiției.
George P