avocatnet.ro 
BNR se opune uneia dintre cele mai discutate tranzacţii din sistemul bancar
Preluarea Băncii Româneşti de către grupul ungar OTP a căzut. Banca Naţională nu şi-a dat acordul pentru această tranzacţie parafată încă din vară, dar care mai aştepta avizul principal, cel al regulatorului. Era un rezultat previzibil de fapt. Avizul a tot fost întârziat, dincolo de ce eram obişnuiţi, iar OTP şi Naţional Bank of Greece ajuseseră la un acord pentru Banca Românească încă de astă vară.
Preţul vehiculat era de 100 de milioane de euro, plus obligaţia grupului ungar de a rambursa un credit de 550 de milioane de euro către banca mamă din Grecia. S-ar putea ca aceste cifre mari de pe final să fi fost problema. Banca naţională nu a oferit încă explicaţii pentru avizul negativ, dar poate inovca argumente de soliditate a noii entităţi, care să pună în pericol sistemul. Nu a fost o problemă de concentrare de piaţă, erau două bănci mici şi în plus Consiliul Concurenţei îşi dăduse acordul pentur preluare. Poate să fie ceva legat de bani. De fapt capacitatea şi sursa financiară a acelor milioane care ar trebui plătite.
În noile condiţii, tot procesul pentru Banca Românească se va relua. Banca Transilvania a fost în cărţi pentru preluare, însă în cadrul negocierilor ar fi oferit mult mai puţin decât OTP, în jur de 60 de milioane, plus plata acelei linii de credit către grupul mamă. Între timp Banca Transilvania a preluat Bancpost.
Educaţia financiară e la pământ în România, arată experţii. România are cel mai slab scor din Uniunea Europeană, iar când vine vorba de investiţii, persoanele primesc sfaturi de la mai toată lumea, mai puţin de la profesionişti.
Un studiu recent realizat de Standard&Poors arăta că, la nivel mondial, România ocupă locul 124 dintr-un total de 143 de ţări analizate în privinţa gradului de educaţie financiară.
Atunci când vor să economisească, cetăţenii din România aleg în general doar conturile bancare, iar cei puţini, care totuşi se orientează şi spre altceva, aleg depozite care oferă randamente mici, în general sub rata inflaţiei.
Studiile arată că dacă ar primi 100 de mii de euro, doar 1,5% dintre locuitorii României ar investi în fonduri de investiţii. Primele opţiuni sunt afacerile, călătoriile şi investiţiile imobiliare.
Aproape jumătate dintre cetăţenii României se încred în prieteni sau colegi sau în diverse site-uri - printre care se numără şi Facebook. Specialiştii susţin că educaţia financiară se poate învăţa încă din şcoală, dar programa nu alocă spaţii suficiente pentru gestionarea banilor, investiţii, creditare sau economisire.
Constructorii Centurii Comarnic au garanții de la ”credit doar cu buletinul”
Cele trei firme care au câștigat licitația pentru centura Comarnic nu au putut prezenta o scrisoare de garanție emisă de o bancă pentru proiect.
Firmele, nume obscure în domeniu, provenind din Italia, au adus în schimb garanții bancare din partea unui IFN (Instituții Financiare Nebancare), contrar legii. Pentru acest motiv contractul lor ar putea fi reziliat, spun oficiali ai Companiei de Drumuri.
Legislația spune că firmele câștigătoare ale unui contract trebuie să aducă o scrisoare de garanție de bună execuție în valoare de 10% din lucrări. În cazul de față ar fi vorba de 1,7 milioane lei cum acest contract are valoare de 17,04 milioane lei.
Incapacitatea firmelor de a găsi banii nu miră. În decembrie 2017 Digi24.ro a explicat că aceste trei firme au însumat o cifră de afaceri mult sub valoarea contractului câștigat.
Situația este similară cu cea de la Pasajul Domnești unde constructorii au adus inițial o garanție de bună execuție tot din partea unui IFN. ”Și atunci și acum termenele au fost depășite iar situațiile sunt similare. Dăm dovadă de clemență însă nu mai putem aștepta mult”, spune Alin Șerbănescu, purtător de cuvânt al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România.
florinel114
Comentarii articol (0)