Topul bancilor romanesti se modifica din toamna

Privatizarea CEC si fuziunea HVB-Tiriac-Unicredit - ambele preconizate a avea loc in aceasta toamna - vor modifica substantial "geografia" sistemului bancar autohton. Daca la nivelul Europei de Est cel mai puternic grup bancar dupa nivelul activelor bancare este Unicredito (86,2 miliarde euro), urmat de Erste Bank (48,7 miliarde euro), in Romania lucrurile stau altfel. Topul bancar autohton e dominat de catre Erste Bank, care, prin preluarea BCR, si-a asigurat o cota de piata de circa 25,6 %. Cu active de peste 9 miliarde de euro (din totalul de 37 de miliarde, cate detine intregul sector bancar), BCR- Erste este de departe liderul bancilor romanesti. La mare distanta se situeaza francezii de la Banca Romana de Dezvoltare - Groupe Societe Generale, care au active de peste 5 miliarde de euro, ceea ce reprezinta circa 15 la suta din totalul activelor bancare. Raiffeisen ocupa in continuare locul al treilea, cu active de 3,2 miliarde euro, iar pe locul patru ii gasim pe olandezii de la ING Bank, ale caror active ating 2,27 miliarde euro. Banca Transilvania a ajuns pe locul 5, urmata la mica distanta de CEC, Alpha Bank, Bancpost si HVB. In cazul HVB - Tiriac -Unicredit, este foarte posibil ca,dupa incheierea procesului de fuziune, entitatea nou creata sa urce pe pozitia a treia sau a patra din clasament. Reamintim ca, din noiembrie 2005, HVB si Banca Tiriac fac parte, alaturi de UniCredit Romania, din reteaua centrala a UniCredit Grup. Cele trei banci au impreuna active de aproape 3 miliarde euro.
 
In zona de nisa incep preluarile, dar si falimentele
Specific pietei romanesti este si faptul ca pe un segment de piata de 5 % se bat circa 30 de banci. Volksbank, Blom Bank Egypt, Eximbank, Garanti Bank International, ProCredit Bank, Egnatia Bank sunt doar cateva dintre acestea. Unora, cum este cazul Nova Bank, li s-a retras deja licenta de catre BNR. Alte banci insa se pregatesc pentru intarirea pozitiei pe care o ocupa. Eurom Bank (fosta Dacia Felix) a fost preluata de catre israelienii de la Leumi Bank, iar italienii de la CR Firenze au cumparat Daewoo Bank. De asemenea, la nivel european, Emporiki Bank a fost si ea preluata de catre francezii de la Credit Agricole, unul dintre jucatorii europeni importanti. Se pregatesc pentru vanzare Banca Comerciala Carpatica (active de peste 280 milioane euro si o cota de piata de 0,82%) si, probabil, daca apare o oferta tentanta, Banca Transilvania. Analistii spun ca, atunci cand preluarea se face de catre institutii non-UE, se urmareste obtinerea licentei si nu a cotei de piata. "De ce sa cumperi o banca de 0,2 la suta din piata? O explicatie ar fi ca astfel ai asigurata intrarea in sistemul bancar autohton inainte ca acesta sa se integreze in UE. Cred ca e cazul celor de la Blom Bank (Liban) si Bank Leumi (Israel), care au cumparat MISR, respectiv Eurom Bank. Rationamentul e simplu. Dupa aderare, investitorilor din afara UE le va fi greu sa obtina o licenta de operare pe piata deja europeana. Cu alte cuvinte, nici libanezii, nici israelienii nu au cumparat cote de piata insignifiante, ci mai degraba o licenta si perspectiva unei dezvoltari sau vanzari ulterioare catre un nume sonor", ne-a declarat un analist financiar. 
 
Ce surprize mai pot aparea in acest an
In functie de castigatorul CEC, fie grecii de la National Bank of Greece, fie maghiarii de la OTP isi vor adauga 4,5 la suta cota de piata si active de peste 1,7 miliarde de euro. Daca CEC-ul va fi adjudecat de NBG (banca ce mai detine participatii majoritare la Banca Romaneasca), grecii vor urca pe locul 4, imediat deasupra ING. Daca insa ungurii vor fi cei care vor cumpara CEC, OTP va urca pe pozitia a cincea, cu o cota de piata de 5,2%.
 
Costul "curateniei" din sistem -10 % din PIB 
Inainte cu 6 luni de integrare, BNR pare sa fi reusit sa curete sistemul bancar romanesc de problemele pe care le avea. "Operatiunea de rezolvare a situatiei bancilor-problema s-a soldat cu eliminarea din sistemul bancar a celei mai mari banci cu capital de stat - Bancorex - si falimentul altor opt banci cu capital privat. Restructurarea a condus la reluarea rolului de intermediere al sistemului si la cresterea sigurantei deponentilor in sistemul bancar. Costurile financiare ale restructurarii sectorului bancar suportate de stat au reprezentat, in perioada 1990 - 2003, 10 % din PIB", se arata intr-un studiu al BNR. Lantul bancilor care au disparut din peisaj include Banca Columna, Bancorex, Bankcoop, Euro-Expres Bank, Banca Albina, Credit Bank, Banca Internationala a Religiilor, Banca de Investitii si Dezvoltare, Banca Romana de Scont, Chemical Bank, Banca Turco-Romana, Banca Fortuna si Nova Bank.