Șapte fraze cheie pe care le folosesc profesorii Montessori

Articol scris de Mihaela Călin

Profesorii Montessori folosesc un limbaj care respectă copilul și oferă așteptări coerente. Cuvintele sunt alese cu atenție pentru a-i încuraja pe copii să fie independenți și gânditori critici, aflam de pe site-ul www.mother.ly

Iată câteva fraze comune, pe care le poți auzi în orice sală de clasă Montessori și cum să le integrezi în viața de acasă.

1. Principiile Montessori. „Te-am văzut muncind din greu”

Accentul pe procesul unui produs este un principiu cheie al Montessori. Evităm să le spunem copiilor „ai făcut o treabă bună cu tema” sau „tema ta este frumoasă”. În schimb le putem spune cum au reușit să se concentreze pentru o perioadă atât de lungă de timp sau cum au scris atât de îngrijit, încât tema lor poate fi citită ușor de oricine.

Lăudând efortul copilului, mai degrabă decât rezultatele acestuia, ajutăm de fapt la cultivarea unei mentalități, în care el crede că se poate îmbunătăți prin propriile sale eforturi.

În loc să-i spui copilului tău: „Ești un băiat bun”, spune-i: „Am observat că ieri ai fost bun cu fratele tău, atunci când ai decis să împarți camionul cu el.” Acest lucru îi arată că vezi când se comportă bine, fără să ridici judecăți asupra lui. În loc să-i spui: „Ești un artist atât de bun”, încearcă „am observat că ai continuat să lucrezi la desenul tău până când ai obținut ceea ce îți doreai”.

2. Principiile Montessori. „Ce crezi despre munca ta?”

În filosofia Montessori, copilul este propriul său profesor. Profesorii Montessori trebuie sa fie ghizi, care să le ofere copiilor îndrumări și ajutor. Dar copilul trebuie să descopere el însuși lucrurile prin mediul și materialele pregătite cu atenție. Auto-analiza este o mare parte a acestei descoperiri.

Când copilul te întreabă: „Îți place desenul meu?” Încearcă să pui întrebări despre el, în loc să spui că-ți place. Întreabă-l ce crede despre el, cum a hotărât ce culori să folosească și care este partea lui preferată. Ajută-l să înceapă să-și evalueze lucrarea pentru el însuși, mai degrabă decât să caute aprobarea ta.

3. Principiile Montessori. „Unde ai putea căuta asta?”

Independența reprezintă o altă valoare cheie în orice clasă Montessori. Scopul profesorilor Montessori este să ajute pe copii să facă lucruri pentru ei înșiși. Deci, deși uneori este mai ușor să răspunzi la întrebarea copilului despre unde este un anumit obiect sau cum să facă ceva, profesorii Montessori răspund la întrebări cu o altă întrebare, cum ar fi: „Unde ai căutat?” sau „Cărui prieten ai putea cere ajutorul? “

Dacă fiul tău își pierde încălțămintea și vezi că se uită pe sub pat, încearcă să-i pui întrebările esențiale, mai degrabă decât să îi înmânezi. „Unde erai când te-ai descălțat? Ai verificat în camera ta?” Acest lucru poate dura mai mult timp, dar va merita atunci când copilul va începe să aibă mai multă inițiativă și va veni la tine mai rar.

4. Principiile Montessori. „La ce parte ai vrea să te ajut?”

Într-o sală de clasă Montessori, copiii sunt responsabili pentru multe lucruri, inclusiv pentru îngrijirea mediului ambiant. Adesea copiii se mândresc cu această responsabilitate, petrecând timp aranjand florile pe mese, udând grădina, curățând mesele și spălând geamurile.

Uneori însă, un loc de muncă este prea mare și copleșitor. În aceste cazuri, îl întrebăm pe copil cum îl putem ajuta. Nu vrem să dăm buzna și să „salvăm ziua”, căci în felul acesta i-am transmite copilului mesajul că nu este capabil. Dar totodată nu vrem ca cel mic să se simtă copleșit.

De exemplu: dacă micuțul tău este obosit, dar trebuie să strângă toate piesele Lego, înainte de culcare, toate aceste piese i se pot părea copleșitoare. Nu trebuie să fie totul sau nimic. Încearcă o abordare de genul „la ce culoare vrei să renunți” sau „eu voi pune piesele galbene și tu le pui pe cele albastre” pentru a arăta că sunteți împreună în această situație.

5. În casa noastră, noi…

Această frază mică este folosită pentru a le reaminti copiilor orice regulă de acasă și comportamente dorite. Exprimarea memento-urilor, ca declarații obiective despre modul în care funcționează comunitatea, are rolul să provoace cooperarea unui copil, mai degrabă decât să lanseze comenzi.
„Acasă la noi, stăm jos în timp ce mâncăm” este mai puțin probabil să incite o luptă de putere decât expresia „Stai jos!”.

Ca noi toți, copiii vor să facă parte din comunitate și le amintim pur și simplu despre cum funcționează comunitatea.
Dacă ai o regulă despre alergatul prin casă, în loc de „înceteaza să alergi”, încercă să spui „în casa noastră, noi mergem încet” și să vedem dacă obții mai puține argumente.

6. Nu-l deranja, se concentrează!

Protecția concentrării copiilor este o parte fundamentală a filosofiei Montessori. Profesorii Montessori oferă copiilor timp de lucru îndelungat și neîntrerupt, de obicei trei ore. Acest lucru permite copiilor să dezvolte o concentrare profundă, fără a fi deranjați de programa care spune că este timpul să mergem să învățăm altceva.

Poate fi tentant să complimentezi un copil care lucrează frumos, dar uneori chiar și contactul vizual este suficient pentru a-i întrerupe concentrarea.

Data viitoare când treci pe lângă copilul tău, în timp ce el se concentrează pe un desen sau pe construirea unui turn, încearcă să treci pur și simplu, în loc să-i spui cât de mare este. Poți să faci o notă mentală și să-i spui mai târziu că l-ai observat concentrându-se atât de mult asupra creației sale.

7. Urmează copilul

Acest ultim concept este unul important. Este ceva ce profesorii Montessori își spun între ei și părinților – nu copilului. Adesea ne reamintim unii altora să „urmăm copilul”, să avem încredere că fiecare copil are propriul ritm de dezvoltare internă, că fiecare copil face ceva pentru un motiv.

Acest lucru ne amintește să căutăm motivul din spatele comportamentului. Ne reamintește că nu toți copiii sunt la fel și că nu toți vor atinge aceleași etape de dezvoltare în același timp.

A urmări copilul înseamnă să ne amintim că fiecare copil este unic și are propriile nevoi, pasiuni și daruri individuale și ar trebui să fie învățat și îndrumat în consecință.

Dacă nu-ți poți face copilul să fie interesat de citit, încercă să vezi ce-i place – dacă îi place să se prostească, este posibil ca o carte cu glume să fie ceea ce îi va stârni interesul, nu cartea clasică, pe care ai avut-o în minte. Reminderul de a „urmări copilul” te poate ajuta să-l vezi într-un mod diferit și să lucrezi cu el în loc să i te opui.

Unul dintre lucrurile frumoase la filosofia Montessori este că este mult mai mult decât un tip de educație – este o modalitate de a vedea copiii și de a fi cu ei. Chiar dacă micuțul tău nu merge la școala Montessori, poți apela cu ușurință la ideile Montessori și să le folosești acasă la tine, urmărind independența și puterea de concentrare a copilului tău.

Articol preluat de pe www.totuldespremame.ro. Puteţi citi aici articolul original.