Știrile dimineții: trei subiecte interesante pentru tine

Companiile care au prea mulți bani și nu știu ce să facă cu ei

Brandurile premium se confruntă cu o dilemă la care mulţi visează: au rezerve uriaşe de bani cash şi nu mai ştiu ce să facă cu ele.

Companii precum Hermes, Kering - deţinătoare a mărcilor Gucci şi Saint Laurent, Louis Vuitton - Moet - Hennessy şi Richemont stau pe un munte de bani care depăşeşte 17 miliarde de euro. Au succes datorită vânzărilor de pe piaţă chineză - unde există cerere mare - dar şi pentru că designerii au reuşit să atragă şi publicul tânăr, aflat în căutare de produse premium.

Brandurile de lux au încheiat 2017 cu rezerve mari de numerar şi trebuie să facă ceva cu ele, după cum remarcă Bloomberg. Hermes, de pildă, plăteşte acţionarilor dividende speciale în valoare de peste 500 de milioane de euro, în vreme ce elveţienii de la Richemont vor să cumpere un retailer online cu 2,7 miliarde de euro.

Chiar şi aşa, le mai rămân bani. Deschiderea pentru noi achiziţii ar putea fi o opţiune, dar nu este atractivă pentru că nu prea sunt oferte tentante. Multe dintre grupuri ar dori, spre exemplu, să pună mână pe Chanel, dar nu e de vânzare. În trecut, Louis Vuitton - Moet - Hennessy a încercat să cumpere o participaţie la Hermes, dar s-a lovit de un refuz.

Legalizarea bacșișului revine în discuție

Antreprenori şi oameni de afaceri au ajuns să se roage de stat să impună un nou impozit. Este vorba de legalizarea bacşişului, care ar scoate la lumină zeci de milioane de euro care sunt în acest moment nefiscalizate. Peste 100 de mii de angajaţi ar avea de câştigat din această măsură, spun reprezentanţii industriei de profil.

Proprietarii restaurantelor spun că trebuie legalizat bacşişul dat la plata cu cardul şi cel prin ordin de plată, adică prin bon fiscal.

„Astăzi, un angajat care primeşte bacşiş prin card sau prin ordin de plată, el este considerat ca şi venit salarial. Asta înseamnă că este impozitat cu aproape 60%. Ceea ce doreşte industria astăzi este reglementarea acestui bacşiş, ceea ce înseamnă că la un bacşiş de 100 de lei, salariatul va fi impozitat cu 10%. Adică 10% va merge la stat şi 90% rămân angajatului”, spune Daniel Mischie, directorul general al unui lanț de restaurante.

Ce le răspunde Olguța Vasilescu oamenilor care s-au plâns că au luat mai puțini bani la salariu

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a declarat miercuri că scăderile salariale din domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale din luna februarie sunt normale, în condiţiile în care în februarie au fost virate salariile din luna ianuarie, când au fost 11 zile nelucrătoare.

„Creşterile din învăţământ sunt de la data de 1 martie, nu sunt în luna februarie. Au fost în luna februarie (creşteri – n.r.) cu aproximativ 4% pe net. Sigur că în februarie nu au fost alte creşteri, dar în luna martie este o creştere de 20% în învăţământ şi sănătate, unde se creşte direct pe grila din 2022. Dacă mă întrebaţi unde au fost scăderi în luna februarie faţă de luna ianuarie, mai precis în sănătate şi în sectorul de asistenţă socială, vreau să vă spun că e normal să se întâmple acest lucru, dat fiind faptul că în luna ianuarie au fost 11 zile nelucrătoare, mai precis cele opt zile de weekend, şi zilele de 1, 2 şi 24 ianuarie, iar în luna februarie au fost doar opt zile nelucrătoare”, a spus Olguţa Vasilescu.

Ministrul Muncii a spus că salariile încasate vor fi mai mici şi în luna mai, atunci când vor fi virate salariile din luna aprilie.