Regulamentul de sporuri în sistemul de sănătate trebuie revizuit şi sperăm ca sindicaliştii care îi reprezintă pe cei din sectorul medical să fie de acord cu variante corecte de salarizare, afirmă ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, care precizează că Legea salarizării nu se modifică, potrivit Agerpres.
„Din punctul meu de vedere, Regulamentul de sporuri în Sănătate trebuie revizuit. Nu este normal ca un doctor de la Fundeni să aibă un venit mai mic decât un doctor de la Băileşti, doar pentru că acolo s-au acordat sporuri mai mari, după cum nu e normal ca secretara să aibă, în continuare, sporuri mai mari decât medicul. Asta se întâmplă, din păcate, în continuare, în foarte multe spitale. Nu este necesară amendarea Legii salarizării, ci a Regulamentului de sporuri, unde sperăm ca sindicaliştii care îi reprezintă pe cei din sectorul medical să fie de acord cu variante corecte de salarizare şi nu să urmărească doar interesul categoriilor de personal pe care le reprezintă şi să rămânem în situaţia în care venitul unui muncitor fără studii superioare depăşeşte, uneori cu 100%, venitul unui profesor, de exemplu, iar în alte cazuri scade de la 1.500 la 1.300 venitul unuia care chiar interferează cu pacientul. Asta pentru că ne dorim o lege aşezată pe principii corecte, chiar dacă cei vizaţi direct ar vrea să fie aşa, dar să nu li se aplice lor”, a scris miercuri Lia Olguţa Vasilescu, pe pagina sa de Facebook.
BNR vine cu propria variantă de plafonare a dobânzilor la credite
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a trimis Comisiei de Politică Economică a Camerei Deputaților o scrisoare în care își manifestă dezacordul față de amendamentele aduse OG 13 din 2011 privind plafonarea dobânzilor. Scrisoarea conține însă și propuneri ale BNR privind modalitățile de plafonare.
Banca Națională a României (BNR) „nu poate susţine” completarea Ordonanței Guvernului 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie penalizatoare și plafonarea dobânzii la credite, potrivit unei scrisori adresate președintelui Comisiei economice din Camera Deputaților, de către Mugur Isărescu, guvernatorul băncii centrale.
BNR propune o „metodologie pentru determinarea plafoanelor ce ar putea fi aplicate ratei DAE, elaborată la nivelul Băncii Naţionale a României pornind de modele aplicate de alte state europene şi adaptate specificului sectorului financiar-bancar românesc".
Singurii din UE cu inflație mai mare de 3%
Martie 2018 a fost a doua lună consecutivă în care România a avut cea mai mare rată anuală a inflaţiei dintre statele membre ale Uniunii Europene, cu un avans al preţurilor de consum de 4%, in condițiile în care următoarea clasată, Estonia a avut o inflație mult mai mică, de 2,9%.
Inflația anuală calculată pentru martie a depășit-o și pe cea din februarie, respectiv 3,8%, arată datele publicate, miercuri, de Oficiul European de Statistică (Eurostat), potrivit Agerpres.ro.
Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană (UE) a crescut în luna martie 2018 până la 1,5%, de la un nivel revizuit de 1,4% în februarie 2018. În rândul statelor membre UE, rate anuale mai mari au fost înregistrate în România (4%), Estonia (2,9%), Slovacia şi Lituania (ambele cu un avans de 2,5%).
Comparativ cu situaţia din luna februarie 2018, rata anuală a inflaţiei a scăzut în şase state membre, a rămas stabilă în alte şase ţări şi a crescut în 15 state, inclusiv în România, unde s-a majorat de la 3,8% până la 4%.
Comentarii articol (0)