Sistarea activității locului de muncă unde inspectorii găsesc cazuri de muncă nedeclarată a fost introdusă în Codul muncii vara trecută, prin OUG nr. 53/2017. Era prevăzută ca sancțiune complementară la amenzile ce sunt aplicate de inspectori, însă ultimele modificări aduse Codului muncii, prin Legea nr. 88/2018, nu mai prevede sistarea activității ca sancțiune complementară.
"În cazul constatării săvârșirii uneia dintre faptele prevăzute la alin. (1) lit. e) -e2) (cazurile de muncă nedeclarată din Codul muncii - n.red.), inspectorul de muncă dispune măsura sistării activității locului de muncă organizat, supus controlului, în condițiile stabilite în procedura de sistare elaborată de Inspecția Muncii și aprobată prin ordin al ministrului muncii și justiției sociale", prevede acum Codul muncii.
Înainte de toate, trebuie să precizăm că momentan nu se poate dispune sistarea activității de către niciun inspector, la niciun angajator. De ce? Pentru că nu există o procedură (cea la care se referă și textul citat mai sus), dar va exista, probabil, într-un viitor foarte apropiat -- Inspecția Muncii ne-a oferit de curând o lămurire în privința aceasta, explicând că procedura e în lucru.
Plata din urmă a taxelor salariale, o condiție esențială
Ca să-și poată relua legal activitatea, angajatorii vor trebui să bifeze anumite condiții care se regăsesc acum în Codul muncii. Vorbim de patru condiții, printre care și plata din urmă a impozitelor și contribuțiilor pentru muncitorii găsiți că fac muncă nedeclarată. Despre acest subiect am stat de vorbă recent cu specialiștii de la Dentons.
"În ceea ce privește reluarea activității de către angajatorul ce a fost supus acestei măsuri, noul act normativ stipulează ca aceasta poate avea loc cu respectarea unor condiții concrete, și anume: (1) achitarea amenzii contravenționale, (2) remedierea deficiențelor care au condus la sistarea activității prin încheierea contractului individual de muncă, (3) transmiterea elementelor contractului individual de muncă în REVISAL, (4) prezentarea documentelor care dovedesc plata contribuțiilor sociale și a impozitului pe venit aferente veniturilor salariale care se cuvin lucrătorului pentru perioada în care a prestat activitate nedeclarată. Reluarea activității cu încălcarea condițiilor de mai sus constituie infracțiune și se sancționează cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă", spune Anamaria Corbescu, Managing Counsel la Dentons.
Așadar, reluarea legală a activității va presupune nu doar plata amenzilor dispuse de inspectori, ci și plata unor contribuții și impozite din urmă pentru salariile plătite. Cum vor face însă plata din urmă a acestor dări fiscale?
"În opinia noastră, nu este nevoie de temeiuri legale suplimentare pentru plata contribuţiilor sociale și a impozitului pe venit aferente veniturilor salariale obținute fără contract, altele decât prevederile Legii nr. 88/2018 și împrejurarea că activitatea a fost prestată. În același timp, nu excludem posibilitatea ca prin Normele care vor reglementa procedura de sistare a activității la locul de muncă organizat supus controlului, despre care am menționat anterior, să se prevadă și aspecte ce țin de plata contribuţiilor sociale și a impozitului pe venit aferente veniturilor salariale ce se cuvin lucrătorului", spune specialistul de la Dentons.
Prin urmare, rămâne de văzut ce se va regăsi în procedura care este acum în lucru, conform celor transmise de Inspecția Muncii.
În continuare, abonații premium avocatnet.ro pot afla mai multe despre situațiile care pot duce la sistarea activității la locul de muncă și amenzile care sunt prevăzute în lege pentru munca nedeclarată.
Munca nedeclarată e mai mult decât munca la negru
Până în august anul trecut, munca le negru însemna, pentru toată lumea, specialist ori nespecialist, lucrul fără un contract de muncă întocmit ca la carte (Codul muncii). Unii introduceau în sfera muncii la negru și cazurile în care se muncea peste norma parțială din contract (în acte erau două ore, în realitate erau 12).
Iată cum definește acum Codul chestiunea muncii nedeclarate, nelegalitate pentru care angajatorii pot primi amenzi de mii de lei:
-
încheierea unui contract de muncă (deloc sau prea târziu): primirea la muncă a unei persoane „fără încheierea contractului individual de muncă în formă scrisă, în ziua anterioară începerii activității” este un caz de muncă nedeclarată, potrivit Codului muncii; amenda e aici de câte 20.000 de lei;
-
munca "pe lângă Revisal": primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea raportului de muncă în registrul general de evidență a salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității e văzută ca muncă nedeclarată; amenda e tot de câte 20.000 de lei;
-
munca pe timpul cât contractul de muncă e suspendat: suspendarea unui contract individual de muncă poate să intervină fie de drept, fie prin acordul părţilor, fie la iniţiativa angajatorului sau a salariatului, conform Codului muncii, iar cei care lucrează în această perioadă, indiferent care ar fi motivul, duc la amendarea angajatorului; se aplică câte 20.000 de lei amenda pentru fiecare angajat cu probleme;
-
munca "la gri": e vorba de munca peste norma din contractul part-time, catalogată acum, fără echivoc, ca muncă nedeclarată, la fel ca oricare dintre cazurile de mai sus; aici, amenda e mai mică, respectiv de câte 10.000 de lei.
Au fost introduse însă recent limite maxime pentru amenzile ce se pot da pentru munca le negru. Autoritățile pot aplica amenzi în funcție de numărul lucrătorilor la negru identificați, dar există mai nou și o limită maximă: în total, sancțiunile nu pot depăși, în fiecare dintre cele patru situații, suma totală de 200.000 de lei.
Dar, conform Codului, dacă la un angajator se găsesc, de pildă, trei angajați fără contracte de muncă, angajatorul va primi o amendă totală de 60.000 de lei. E de reținut că în Codul muncii nu se regăsesc limite de amendă, ele fiind fixe. Dar cei care plătesc în cel mult 48 de ore de la aplicarea amenzii pot să scape cu jumătate din aceste valori.
Comentarii articol (0)