Chiar dacă noțiunea de PFI nu este clar ancorată în vreo lege, acest termen face referire la profesiile libere, adică la acele profesii ce pot fi desfășurate în mod independent, fără a fi necesară înregistrarea la registrul comerțului, ci doar autorizarea activității la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF).
Totuși, în practică întâlnim mulți psihologi, arhitecți, traducători, medici sau contabili care lucrează în regim de PFA, deși legislația în vigoare stabilește că, pentru desfășurarea acestor activități, este suficientă autorizarea la ANAF și obținerea unui certificat de înregistrare personală (CIF), cu ajutorul căruia o PFI își poate desfășura activitatea, respectiv poate încheia contracte și emite facturi.
Așadar, înregistrarea ca PFI se face direct la ANAF, gratuit, fără să fie necesară înregistrarea și autorizarea la registrul comerțului.
Pentru înregistrarea la Fisc a unei activități prestate în cadrul unei profesii libere, persoanele fizice trebuie să depună un dosar cu următoarele acte:
- documentele eliberate de organismul profesional care fac dovada pregătirii în domeniul pentru care se solicită autorizarea (copie);
- două formulare 070 - Declarație de înregistrare fiscală;
- un contract de comodat, necesar stabilirii sediului (original);
- cartea de identitate, în copie.
Totodată, contribuabilii care încep să obțină venituri din activități independente în timpul anului au obligația de a completa și depune noul formular 212 - Declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, în termen de 30 de zile de la data producerii evenimentului.
De cealaltă parte, înregistrarea ca PFA la Registrul Comerțului se face în conformitate cu prevederile OUG nr. 44/2008 și presupune câteva verificări suplimentare, cum ar fi solicitarea cazierului fiscal, dar și o documentație ceva mai stufoasă pentru înmatriculare, așa cum am detaliat aici.
Odată depus dosarul complet și corect, Oficiul Registrului Comerţului eliberează, de obicei în termen de trei zile de la depunere, actele privind înmatricularea noii entităţi, respectiv codul unic de înregistrare (CUI) și certificatele constatatoare.
În ceea ce privește costurile pentru înființarea unei PFA la Registrul Comerțului, acestea sunt mult mai reduse sau chiar inexistente din februarie 2017, de când o serie de taxe percepute de ONRC au fost eliminate, inclusiv cele de înmatriculare. Prin urmare, putem vorbi doar despre costurile notariale și eventualele onorarii percepute de consultanți/avocați, atunci când întreprinzătorii optează pentru serviciile acestora, existând însă și opțiunea ca aceștia să se ocupe pe cont propriu de toate aceste formalități.
Regimul fiscal aplicabil PFI/ PFA
În ceea ce privește regimul fiscal aplicabil celor două forme de organizare, acesta este unul diferit față de cel întâlnit în anii precendeți, prevedere valabilă pentru toate persoanele fizice ce obțin venituri din activități independente, fie ca PFA, fie ca titulari ai întreprinderilor individuale/familiale și profesii liberale.
Concret, acești contrbuabili datorează din 2018 impozit de 10% pentru venitul obținut, în timp ce contribuția la pensii (CAS) și cea la sănătate (CASS) sunt raportate la noul salariu minim pe economie, de 1.900 de lei, după cum urmează:
- CAS de 25%, aplicată asupra unui venit ales de către contribuabil, dar cel puțin egal cu salariul minim brut pe țară (1.900 de lei);
- CASS de 10% la salariul minim pe economie (1.900 lei).
Totuși, obligația de a plăti contribuțiile la pensii și sănătate revine numai persoanelor ale căror venituri din activități independente, estimate/realizate, sunt cel puțin egale cu 12 salarii minime brute, adică 22.800 de lei.
Asta înseamnă că dacă o PFA sau o PFI va estima prin formularul 212, pentru 2018, venituri cumulate sub plafonul de 22.800 de lei, nu va datora CAS și CASS pentru aceste venituri, ci doar impozit pe veniturile obținute, atât timp cât acestea nu vor depăși plafonul amintit la finalul anului.
Notă: Informații suplimentare despre taxele pe care le datorează o PFA în 2018 sunt aici, în timp ce în acest articol aveți detaliat regimul fiscal aplicabil PFI-urilor.
Și din punct de vedere al evidenței contabile, lucrurile sunt asemănătoare. Astfel, atât persoanele fizice autorizate, cât și cele independente, pot ține o evidență contabilă pe baza regulilor contabilității în partidă simplă sau, opțional, pe baza regulilor contabilității în partidă dublă, în conformitate cu prevederile Legii contabilității nr. 82/1991.
Mai precis, partida simplă presupune evidența încasărilor și plăților, fără să fie neapărat nevoie de un contabil. În schimb, partida dublă presupune evidența încasărilor, plăților, veniturilor, cheltuielilor și multe altele, situație în care ajutorul unui specialist ar putea fi de folos.