"Cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză", prevede Codul penal acum, dar CCR a spus recent că e o problemă de constituționalitate cu această soluție găsită de legiuitor aici, din moment ce nu există o previzibilitate pentru cel vizat de termenul de prescripție (suspectul sau inculpatul despre a cărui răspundere penală e vorba).
Decizia CCR nr. 297/2018 a fost publicată azi, în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 518 și este definitivă și general obligatorie.
"(...) întreruperea cursului termenului de prescripție a răspunderii penale devine eficientă, producându-și efectele, într-o manieră completă, doar în condițiile existenței unor pârghii legale de încunoștințare a persoanei în cauză cu privire la debutul unui nou termen de prescripție (...)
se impune a fi garantat caracterul previzibil al efectelor dispozițiilor art.155 alin.(1) din Codul penal (prevederea citată mai sus - n.red.) asupra persoanei care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală, inclusiv prin asigurarea posibilității acesteia de a cunoaște aspectul intervenirii întreruperii cursului prescripției răspunderii penale și al începerii cursului unui nou termen de prescripție. A accepta soluția contrară înseamnă a crea, cu ocazia efectuării unor acte procedurale care nu sunt comunicate suspectului sau inculpatului și care au ca efect întreruperea cursului prescripției răspunderii penale, pentru persoana în cauză o stare de incertitudine perpetuă, dată de imposibilitatea unei aprecieri rezonabile a intervalului de timp în care poate fi trasă la răspundere penală pentru faptele comise, incertitudine ce poate dura până la împlinirea termenului prescripției speciale", au spus judecătorii Curții Constituționale.
Totuși, nu toți au fost de acord cu aceste puncte de vedere. Unul dintre judecători și-a exprimat opinia separată, considerând că excepția trebuia respinsă ca neîntemeiată.
Ce presupune, mai exact, întreruperea prescripției?
În legislația penală din România, ca regulă, o persoană care comite o faptă penală în 2018 nu va putea fi trasă la răspundere penală zeci de ani mai târziu, uneori, nici chiar 12 ani mai târziu, în funcție de faptă. Codul penal cuprinde o serie de termene de prescripție a răspunderii penale, diferite în funcție de categoriile de infracțiuni.
Întreruperea unui termen de prescripție înseamnă că "se șterge cu buretele" timpul care a trecut până atunci și începe și curge un nou termen. Să zicem, dacă pentru o infracțiune există un termen de prescripție a răspunderii de opt ani, dacă s-au scurs deja patru din acești opt ani și s-a produs un fapt de natură să întrerupă cursul prescripției, asta înseamnă că, de la acel moment, va începe să curgă un nou termen de opt ani.
Dar chestiunea aceasta nu se poate întâmpla la nesfârșit, pentru că fix Codul penal stabilește că termenele de prescripție, dacă au fost depășite cu încă o dată, vor fi socotite îndeplinite oricâte întreruperi ar interveni.
Ceea ce CCR a precizat în decizia dată este că suspectul/inculpatul despre a cărui răspundere penală vorbim trebuie să știe cumva când se întrerupe termenul acela și începe să curgă unul nou. Altfel, lipsește previzibilitatea și acesta se află într-o incertitudine continuă, întrebându-se dacă cumva s-a întrerupt cursul prescripției și scapă mai greu de răspundere sau dacă el continuă să curgă.
Comentarii articol (0)