Avocații și GDPR: Ce vor putea să-ți ceară clienții?

Prevederile din GDPR îi vizează și pe avocați, iar UNBR vine în întâmpinarea acestora cu un ghid cu lămuriri și îndrumări, publicat de curând în dezbatere,  pe site-ul propriu.

Printre altele, Regulamentul european prevede și opt drepturi în materia prelucrării datelor cu caracter personal, care aparțin persoanelor vizate de prelucrările de date (clienți, în principal, dar nu numai):

• dreptul de acces la date: acordarea acestui drept trebuie să se facă, desigur, cu respectarea secretului profesional; poate însemna ca avocatul să ofere informații minime precum scopurile prelucrării datelor, cine a aflat sau ar putea afla datele respective, categoriile de date prelucrate etc.;
   
• dreptul la rectificarea datelor: asta va presupune ca operatorul de date să modifice cât mai repede datele pe care solicitantul i le subliniază ca greșite sau incomplete (date care îl privesc, desigur);
   
• dreptul la ștergerea datelor: de asemenea, va trebui asigurată ștergerea cu celeritate a datelor care îl privesc pe solicitant, iar UNBR punctează aici că, atunci când datele ce se cer șterse au fost făcute publice în vreun context, ele vor trebui șterse și de la destinatarul la care au ajuns -- avocatul fiind responsabil să-i anunțe pe respectivii, iar nu solicitantul;
   
• dreptul la restricționarea prelucrării: persoana vizată va putea cere avocatului operator de date restricționarea prelucrării cu care persoana vizată este de acord și/sau strict la prelucrările necesare în anumite scopuri (apărarea unui drept, de pildă); totuși, arată UNBR în ghidul publicat, restricționarea se poate face numai îndeplinindu-se anumite condiții;
   
• dreptul la portabilitatea datelor: avocatul operator va trebui să asigure furnizarea datelor primite de la persoana vizată într-un format accesibil, la cererea acesteia, și să transmită astfel de date către alți operatori, la cererea persoanei vizate, dar numai în anumite condiții, în acest din urmă caz;
   
• dreptul de opoziție la prelucrarea datelor: persoanele pot avea mai multe motive admisibile în contextul GDPR-ului pentru a se opune la prelucrarea datelor lor personale; de pildă, din motive legate de situația particulară în care se află, dar și fără justificare, în cazul prelucrării datelor în scopuri de marketing direct (aici, UNBR vine cu următorul exemplu: transmiterea de buletine legislative pentru promovarea serviciilor avocatului);
   
• dreptul de a nu fi supus unor decizii automatizate, inclusiv profilarea;
   
• dreptul la notificarea destinatarilor privind rectificarea, ștergerea ori restricționarea datelor cu caracter personal.

Notă: Drepturile de mai sus pot fi exercitate cu condiția de a nu fi exercitate abuziv, caz în care cel căruia i se solicită una dintre chestiunile de mai sus poate refuza cererea, în baza Regulamentului.

Răspunsul va trebui să fie rapid și contabilizat

"Atât când acționează ca operator cât și ca persoană împuternicită, este recomandabilă păstrarea de către avocat a unei evidențe clare a răspunsurilor date în contextul cererilor persoanelor vizate de exercitare a drepturilor specifice în materie de prelucrare a datelor cu caracter personal", punctează UNBR în ghidul publicat.

Apoi, ar fi preferabilă păstrarea dovezilor în formă scrisă, dacă se poate.

Se impune însă ca răspunsurile să fie date în maximum o lună de la primirea cererilor, cu posibilitatea prelungiri duratei cu maximum două luni, dacă e vorba de o cerere mai complexă ori de un volum mare de cereri. Este exclus însă refuzul la răspuns ori întârzierea. Solicitantul poate face apoi o plângere la ANSPDCP și, mai ales dacă nu se poate dovedi contabilizarea cererilor și răspunsurilor oferite, avocatul solicitat ar putea avea probleme.