Este vița de vie sălbatică, care a apărut aici în jurul anului 7000 î.Hr, și din aceasta s-au extras soiuri importante care se cultivă și în prezent, din care, Feteasca Neagră este cea mai cunoscută.
Când vorbim de soiuri de viță de vie, ne gândim la cele autohtone, iar, în România, principalele soiuri sunt de 3 tipuri și sunt în număr de 16:
Soiuri pentru vinuri albe
1. Fetească Albă: un soi vechi, românesc, cu cea mai mare răspândire de la noi din țară, datorită capacității mari de adaptare la condițiile climatice și de sol. Se cultivă în Transilvania, Moldova, dar și în podgoria Dealu Mare din Muntenia. Din el se obțin vinuri albe, seci și demiseci, de înaltă calitate. Este un soi medaliat pe plan local și international.
2. Fetească Regală: soi originar din județul Mureș, este considerat unul dintre cele mai valoroase soiuri românești. În prezent este cultivat în majoritatea podgoriilor, zonele prielnice fiind Transilvania, Moldova, Crișana, Maramureș dar și în Dealu Mare. Din el se produc vinuri albe, de calitate, cu aromă florală, dar și vinuri spumante.
3. Tămâioasă Românească: este originar din Grecia Antică, însă cultivat din timpuri străvechi și pe teritoriul României. Se cultivă în special în podgoriile din zona Moldovei, Dealu Mare, Ștefănești Argeș, Dealurile Craiovei, Drăgășani și Pietroasa. Vinurile produse din Tămâioasă au o aromă intensă, dulce și florală;
4. Galbenă de Odobești: în Evul Mediu acest soi era cunoscut drept Galbenă de Căpătanu, fapt care sugerează că originea lui ar fi chiar în comuna Căpătanu, situată lângă Odobești. Este cultivat încă, în zone restrânse, în Moldova. Acest soi dă vinuri albe, seci, ușoare, care prezintă o aciditate ridicată;
5. Grasă de Cotnari: un vin de legendă, cu o istorie de peste șapte secole în spate. Se spune că Ștefan cel Mare se număra printre cei care apreciau soiul. Tot el i-a dat și numele și l-a adus în Moldova și Transilvania. Soiul se cultivă azi mai ales în centrele viticole Cotnari și Hârlău, din el obținându-se un vin alb, tare, floral și bogat în zaharuri;
6. Crâmpoșie: un soi românesc, cu un trecut îndelungat. Prin fecundare liberă s-a obținut soiul Crâmpoșie selecționată, care l-a înlocuit pe cel vechi. Se cultivă în special în podgoriile Drăgășani și Dealu Mare. Rezultă un vin alb, sec și moderat, plin de vioiciune;
7. Frâncușa: un soi vechi de câteva secole, din care se face un vin alb rafinat, sec, cu o bună aciditate, cu un gust persistent și o mireasmă bogată;
8. Șarba: un soi tânăr din care rezultă un vin cu o aromă inedită și o mireasmă trandafirie, de înaltă calitate, sec sau demisec. S-a obținut prin fecundarea liberă a Tămâioasei Românești, în anul 1972, la Stațiunea de Cercetare de la Odobești. Se cultivă mai ales în sudul Moldovei, în special în Vrancea și Galați;
9. Zghihara de Huși: un soi românesc cu tradiție, fiind cultivat de multă vreme în podgoria Huși. Din el se fac vinuri albe, de consum, lejere și care pot fi savurate pe îndelete;
10. Mustoasa de Măderat: Mustoasa este un soi autohton, originar din localitatea Măderat, cultivat în prezent în podgoriile Miniș-Măderat, județul Arad. Vinurile obținute sunt albe, caracterizate de prospețime, răcoroase și fructate.
11. Creață (Riesling de Banat): produce struguri uni sau birpati, de marime mica-mijlocie, de forma cilindro-conica, boabe asezate dens pe ciorchine, culoarea pielitei verde-galbuie, si uneori galben-aurie, miezul foarte suculent.
12. Iordana (Iordovană) - produce struguri mijlocii ca marime, forma cilindro-conica, cu boabe mijlocii, sfercie, verzui-galbui, suculente.
Soiuri pentru vinuri roșii
1. Fetească Neagră: cultivat încă din perioada dacilor, provine din vița sălbatică și este de o calitate extraordinară. Azi se regăsește mai ales în regiunea viticolă Moldova, dar și în Dealu Mare sau Ștefănești. Se obține din el un vin memorabil, sec, demisec sau demidulce, cu un parfum care amintește de prune uscate și fructe de pădure;
2. Băbească Neagră: cultivat la început doar în podgoria Nicorești din Moldova, este un soi cu o istorie care se întinde pe sute de ani, mărturie stând și scrierile cronicarilor de la început de secol XIV. Dă vinuri ușoare, cu o aciditate ridicată;
3. Negru de Drăgășani: descendent din Negru Vârtos, vinul produs din acest soi se remarcă prin prospețime, tărie și gustul puțin taninos. Poate fi învechit pe o perioadă scurtă de timp, în butoaie de stejar;
4. Negru Vârtos: un soi care se cultivă din perioada dacilor, cu nenumărate variațiuni și clone. Este unul dintre cele mai apreciate soiuri de la noi și dă un vin echilibrat și intens colorat;
5. Cadarcă (Lugojană): denumit și Cadarcă de Miniș, este un soi tradițional, propriu podgoriilor Miniș-Măderat din județul Arad. în prezent este cultivat și în alte podgorii din vestul țării, cum este Recaș. Vinul din acest soi se produce prin adaos de boabe stafidite, are o culoare intensă și o aromă consistentă, plină și în același timp catifelată.
Soiuri pentru vinuri roze
Busuioacă de Bohotin: este specific localității Bohotin din Moldova, de unde îi provine, de altfel, și numele. Este cultivat azi mai ales în podgoriile Huși și Dealu Mare. Din el se obține un vin roze, dulce sau demidulce, cu un gust deosebit, complex și delicat în același timp. Suportă o învechire de 8-15 ani, moment în care atinge gradul de excelență.
Printre cele mai premiate soiuri românești, la concursurile internaționale, sunt Feteasca Neagră și Tămâioasa Românească. Exemple reprezentative sunt vinurile Cramei Budureasca: Tămâioasa Românească, recolta din 2016, a câștigat în 2017 Aur la Decanter, Feteasca Neagră, recolta din 2014, a câștigat aur la Best Wine Trophy Japan, argint la Korea Wine Challenge și bronz la Decanter.
Comentarii articol (1)