avocatnet.ro 
Noul cadru legal al PPP este Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 39/2018 privind parteneriatul public-privat și este în vigoare de la 18 mai 2018, când a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 427. Aceasta nu modifică, ci înlocuiește cu totul Legea nr. 233/2016 (fusese semnificativ modificată chiar în februarie 2018), adoptată abia în 2016 pentru a umple un gol legislativ lăsat de abrogarea Legii nr. 178/2010. Față de această lege, OUG nr. 39/2018 vine cu următoarele modificări:
1. Durata minimă de cinci ani
Ordonanța vine cu o precizare importantă: raporturile contractuale trebuie să aibă măcar cinci ani, astfel încât să permită partenerului privat recuperarea investiției și realizarea unui profit rezonabil.
2. Nu mai există un procent minim pentru fondurile private
Ideea de finanțare a realizării investiției în proporție de peste 50% din fonduri private nu se mai regăsește în actualul cadru normativ. Astfel, principiul actual e că finanțarea proiectului se face în principal din fonduri private și, după caz, prin punerea în comun a fondurilor private cu fonduri publice.
În continuare, abonații premium avocatnet.ro pot citi despre modificările realizate privind crearea unor entități noi, constituirea societății de proiect, contribuția la realizarea proiectului de către partenerul public, ce s-a scos din procedura de încheiere și modificare a contractului ș.a.
3. Precizări privind cota de contribuție a partenerului public
Prin OUG nr. 39/2018 se introduce și următoarea idee: cota de contribuție a partenerului public la finanțarea realizării investițiilor dintr-un contract de PPP reprezentată de resurse financiare de altă natură decât fonduri externe nerambursabile şi contribuţia naţională aferentă unor astfel de fonduri nu poate depăși 25% din valoarea totală a investiției.
4. Nu mai există referiri la respectarea regulilor de la ajutorul de stat
5. Fondul special de finanțare a contractelor de parteneriat public-privat
În termen de un an de la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe, adică până pe 18 mai anul viitor, Guvernul va trebui să traseze cadrul legal pentru o nouă entitate: Fondul special de finanțare a contractelor de parteneriat public-privat. "Fondul special de finanțare a contractelor de parteneriat public-privat va fi constituit din venituri publice provenind din resurse financiare fiscale și nefiscale, inclusiv subvenții, prevăzute de actul normativ de înființare a respectivului fond special", scrie în ordonanță. Fondul se va înființa în vederea constituirii și utilizării de fonduri publice necesare efectuării plăților către societatea de proiect ori partenerul privat, aferent derulării proiectelor de parteneriat public-privat aprobate de Guvern.
6. Definiția societății de proiect, modificată
Din definiția societății de proiect s-a scos referirea la entitatea care deține această societate. În vechea lege scria că, în cazul PPP contractual, societatea este deținută de către partenerul privat, iar în cazul parteneriatului public-privat instituțional este deținută atât de către partenerul public, cât și de către partenerul privat.
7. Mai multe moduri de contribuire la realizarea proiectului de către partenerul public
Acum, partenerul public poate contribui prin: constituirea (fără a fi necesară parcurgerea unor proceduri de atribuire distincte) a anumitor drepturi în favoarea societății de proiect sau partenerului privat, în condițiile contractului de PPP; aporturi în numerar la capitalul social al societății de proiect (nu doar la parteneriatul instituțional); asumarea unor obligații de plată față de partenerul privat sau societatea de proiect; acordarea de garanții în favoarea finanțatorilor contractului de PPP care sunt instituții de credit sau instituții financiare.
8. Nu se mai trimite la INS decât copia contractului încheiat
Înainte, în vechea lege, exista o cerință referitoare la trimite la Institutul Național de Statistică (INS) forma finală a proiectului, înainte de semnare, pentru ca INS să îl analizeze din perspectiva metoldogoiei Uniunii Europene (INS putea inclusiv să trimită la Eurostat pentru o opinie). Același lucru era prevăzut și pentru orice modificările aduse contractului.
9. Comisia Națională de Strategie și Prognoză va pregăti și atribui anumite contracte
O altă noutate este că Guvernul poate decide prin hotărâre ca anumite proiecte pe care le consideră strategice să fie pregătite și atribuite în numele partenerilor publici care urmează să le implementeze de către Comisia Națională de Strategie și Prognoză.
10. Nu se mai specifică cum se face analiza finanțabilității proiectului
Studiul de fundamentare trebuie să analizeze și să stabilească finanțabilitatea (bancabilitatea) proiectului în regim de PPP, dar în OUG nr. 39/2018 nu mai cuprinde și minimul necesar a fi conținut de această analiză, așa cum era în vechea lege.
11. Modificări la modul de stabilire a duratei contractului
Durata contractului de PPP se stabilește, în principal, în funcție de perioada de amortizare a investițiilor ce urmează să fie realizate de către societatea de proiect și în funcție de modalitatea de finanțare a acestor investiții, potrivit noului cadru legal. Înainte, se prevedea că termenul nu putea depăși nu poate depăși timpul estimat în mod rezonabil necesar partenerului privat pentru a obține un venit minim care să permită recuperarea costurilor investițiilor efectuate, a costurilor în legătură cu exploatarea lucrărilor sau a serviciilor, precum și a unui profit rezonabil. Nici referirea la transferul optim al riscurilor nu mai există.
12. A dispărut cu totul secțiunea de contravenții și sancțiuni
Vechea lege cuprindea o secțiune de contravenții și sancțiuni, introdusă abia de curând, prin ultima modificare făcută la lege, dar care nu a mai fost preluată și în ordonanța acum în vigoare. În afară de ideea de răspundere contractuală, nu mai există niciun alt fel de răspundere în actualul cadru legal.
xcaret