nainte de a demara o procedură pentru atribuirea unui contract de achiziţie publică, autoritatea contractantă trebuie să fie în măsură să identifice oportunităţile de finanţare pentru îndeplinirea în bune condiţii a respectivului contract, oportunităţi traduse prin certitudinea existenţei, la momentul încheierii contractului, a sumelor necesare pentru executarea obligaţiilor de plată asumate prin contractul respectiv. Cu alte cuvinte, din punct de vedere al legislaţiei privind achiziţiile publice, iniţierea unei proceduri de atribuire nu este strict legată de asigurarea fondurilor.
Pe de altă parte, articolul 94 din HG nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările şi completările ulterioare,
instituie în sarcina autorităţii contractante obligaţia de a verifica, înainte de momentul semnării unui contract de achiziţie publică, respectarea dispoziţiilor referitoare la angajarea cheltuielilor din bugetele care intră sub incidenţa legislaţiei privind finanţele publice. Precizăm faptul că interdicţia pentru autorităţile contractante de a încheia un angajament legal în sensul dispoziţiilor Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, aşa cum este un contract de achiziţie publică ce reprezintă o bază legală pentru angajarea fondurilor publice ale unei autorităţi contractante, fără existenţa certă a surselor de finanţare necesare îndeplinirii obligaţiilor de plată asumate prin angajamentul respectiv, rezultă din prevederile care reglementează finanţele publice.
~ final discuție ~