UPDATE: Există vătămare corporală din culpă indiferent de nivelul alcoolemiei făptuitorului. Decizia ICCJ se aplică deja

Una dintre formele infracțiunii de vătămare corporală din culpă presupune o faptă săvârșită de către o persoană aflată sub influența băuturilor alcoolice, dar în Codul penal nu se precizează nimic legat de nivelul alcoolemiei.

Chemată să lămurească dacă e important sau nu acest aspect pentru a reține fapta ca vătămare corporală din culpă, Înalta Curte a statuat, prin Decizia nr. 8/2018 pentru dezlegarea unei probleme de drept penal, că infracțiunea există fără să se țină seama de vreo limită a îmbibației alcoolice. Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 593 din 28 iunie 2018 și este obligatorie deja.

"Stabileşte că, în interpretarea dispoziţiilor art.196 alin.(1) teza I din Codul penal, care incriminează fapta prevăzută în art.193 alin.(2) din Codul penal (fapta prin care se produc leziuni traumatice sau este afectată sănătatea unei persoane, a cărei gravitate este evaluată prin zile de îngrijiri medicale de cel mult 90 de zile - n.red.) săvârşită din culpă de către o persoană aflată sub influenţa băuturilor alcoolice, existenţa infracţiunii de vătămare corporală din culpă nu este condiţionată de o anumită limită a îmbibaţiei alcoolice", scrie în decizie.

Curtea de Apel Bacău, cea care a adresat pronunţarea unei hotărâri prealabile, a pus problema inclusiv din perspectiva relevanței limitei de 0,80 g/l, folosită în Codul penal la infracțiunea de conducere a unui vehicul sub influența alcoolului, de exemplu. Cu alte cuvinte, dacă ar fi cazul ca judecătorii să ia în considerare respectiva limită atunci când au un dosar de vătămare corporală din culpă cu un inculpat care s-a aflat sub influența alcoolului.

"Sub aspect probator cerința ca fapta prevăzută în art. 193 alin. (2) din Codul penal să fie săvârșită din culpă «de către o persoană aflată sub influența băuturilor alcoolice» poate fi dovedită prin orice mijloace de probă, iar constatarea existenței infracțiunii nu este condiționată de stabilirea exactă a îmbibației alcoolice, întrucât, cu excepția vătămărilor corporale produse prin accidentele de circulație ale conducătorilor de vehicule pe drumurile publice, legislația nu reglementează un mecanism obligatoriu de determinare a îmbibației de alcool în sânge sau a concentrației de alcool în aerul expirat în momentul imediat al comiterii faptei", explică judecătorii.

Notă: Deciziile pe care le pronunță ICCJ în cadrul completelor pentru dezlegarea unor chestiuni de drept sunt obligatorii pentru instanțele române, odată ce sunt publicate în Monitorul Oficial. Acestea sunt date în contextul în care judecătorii cauzei ce se discută în ultimă instanță consideră că ICCJ trebuie să lămurească o problemă de drept de care depinde soluționarea corectă a acelei cauze.