UPDATE: Dacă lași pe cineva care a consumat alcool să îți conducă mașina, răspunzi penal dacă alcoolemia sa e peste 0,8

Prin Decizia nr. 14/2020 (apărută în Monitorul Oficial de astăzi), ICCJ (Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în materie penală) a reținut că, pentru a răspunde pentru fapta de încredințare a unui vehicul - pentru a fi condus pe drumurile publice - unei persoane care a consumat alcool, deținătorul mașinii trebuie să fi știut că acea persoană a consumat alcool. Mai mult, persoana căreia i-a fost încredințat vehicului trebuie să fi avut „o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge”, a reținut ICCJ.

Cu alte cuvinte, dacă deținătorul își încredințează mașina unei persoane despre care nu a știut că a consumat alcool, acesta nu va răspunde penal. Mai mult, chiar dacă deținătorul a știut că persoana căreia i-a fost încredințată mașina a consumat alcool, primul nu vă răspunde penal, dacă cea din urmă nu a avut nivelul minim de alcoolemie la care m-am referit mai sus.

Codul penal stabilește că este infracțiune fapta unei persoane „care încredințează un vehicul [...] pentru conducerea pe drumurile publice unei [alte] persoane despre care știe că se află [...] sub influența alcoolului [...]”.

Textul de lege nu precizează, după cum se vede, că ar exista un nivel minim al gradului de alcoolemie pe care persoana căreia i-a fost dată mașina, pentru a fi condusă pe drumurile publice, trebuie să îl aibă.

De aceea, ICCJ a ajuns la această concluzie în urma unei interpretări sistemice a normei din Codul penal (interpretarea sistemică înseamnă că cel care interpretează un text de lege merge dincolo de litera imediată a prevederii și se uită la reglementare, în contextul ei/prin raportare la sistemul din care face parte - uneori, putând merge chiar mai departe decât actul normativ imediat în care se află prevederea ce trebuie interpretată).

În cazul de față, ICCJ a analizat sintagma „sub influența alcoolului”, prin raportare atât la prevederile Codului penal, dar și prin raportare la prevederi contravenționale rutiere. A ajuns la concluzia că, din punct de vedere sistemic (atât penal, cât și contravențional), legiuitorul, când folosea expresia „sub influența alcoolului”, se referea la fapte infracționale care presupun o îmbibație alcoolică de peste 0,8 g/l alcool în sânge.

După cum apare și din textul analizat de ICCJ (și reprodus mai sus), norma care incriminează penal fapta de a încredința mașina cuiva care a consumat alcool conține sintagma „sub influența alcoolului”. De aceea, nivelul minim de îmbibație al persoanei căreia i-a fost încredințată mașina, pentru ca deținătorul acesteia să răspundă penal, este de 0,8 g/l alcool în sânge.

În schimb, legiuitorul a mai folosit o sintagmă, asemănătoare, dar cu implicații juridice diferite: „sub influența băuturilor alcoolice”. Aceasta e folosită, potrivit ICCJ, atunci când se dorește sancționarea (penală/contravențională) a unei fapte inclusiv în situațiile în care persoana care a consumat alcool avea un grad de îmbibație de sub 0,8 g/l alcool, în sânge. 

De asemenea, mai este important de menționat că, dacă ar fi sancționat cineva care i-a împrumutat altcuiva mașina, iar această din urmă persoană a consumat alcool, dar nivelul de îmbibație nu atinge minimul de 0,8 g/l alcool, în sânge, s-ar ajunge la situații absurde. De ce? Pentru că și fapta de a conduce o mașină de cineva care a consumat alcool e infracțiune, iar, în cazul acesta, există prevederea expresă că îmbibația șoferului trebuie să fie de peste 0,8 g/l alcool, în sânge. Cu alte cuvinte, șoferul nu ar răspunde penal, dar cel care i-a încredințat mașina da.