Legea privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului a apărut miercuri în Monitorul Oficial şi va intra în vigoare după trei zile de la publicare, respectiv sâmbătă.
Ca element de noutate în legislaţia românească, legea oferă câteva definiţii clare şi destul de elaborate referitoare la antisemitism, respectiv:
- antisemitismul reprezintă „atât percepţia referitoare la evrei exprimată ca ură împotriva acestora, cât şi manifestările verbale sau fizice, motivate de ură împotriva evreilor, îndreptate împotriva evreilor sau ne-evreilor ori a proprietăţilor acestora, împotriva instituţiilor comunităţilor evreieşti sau lăcaşurilor lor de cult”;
- prin organizaţie cu caracter antisemit se înţelege „orice grup format din trei sau mai multe persoane, care îşi desfăşoară activitatea temporar sau permanent, în scopul promovării ideilor, concepţiilor sau doctrinelor antisemite” (în această categorie pot intra organizaţii cu sau fără personalitate juridică, partide politice, asociaţii, fundaţii, societăţi comerciale etc.).
În ceea ce priveşte pedepsele pentru infracţiunile de promovare a antisemitismului, legea menţionată anterior stabileşte următoarele:
- închisoare de la trei luni la trei ani pentru promovarea în public, sub orice formă, a unor idei, concepţii sau doctrine antisemite, pentru utilizarea în public a simbolurilor antisemite (drapele, insigne, uniforme, sloganuri etc.), precum şi pentru confecţionarea, vânzarea, răspândirea ori deţinerea în vederea răspândirii a acestora;
- închisoare de la un an la cinci ani pentru distribuirea sau punerea la dispoziţia publicului, prin orice mijloace, a materialelor antisemite (imagini, mesaje text, conţinut audio-video etc.);
- închisoare de la trei la zece ani pentru iniţierea, constituirea, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei organizaţii cu caracter antisemit.
În expunerea de motive la iniţiativa legislativă, s-a aratăt că „în 2018 se împlinesc 80 de ani de la introducerea în România a legilor rasiale şi antisemite, care au constituit catalizatorul Holocaustului pe teritoriul românesc”, iar adoptarea legii menţionate anterior „va reprezenta atât un instrument legislativ esenţial, cât şi o expresie a puternicului angajament politic de a acţiona hotărât împotriva tuturor formelor de manifestare ale acestei percepţii, bazată pe ură împotriva evreilor”. Iniţiatorii proiectului au mai susţinut faptul că „promovarea luptei împotriva antisemitismului trebuie să fie avută în vedere într-un context mai larg, alături de lupta împotriva intoleranţei, discriminării, rasismului, xenofobiei etc.”.
De asemenea, în Parlament urmează să fie dezbătută Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antiromânismului - un proiect foarte asemănător cu legea împotriva antisemitismului - despre care puteţi afla mai multe din acest material.
Comentarii articol (52)