Propunerea legislativă privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antiromânismului va fi dezbătută, în curând, de senatori. Pentru a intra în vigoare, proiectul trebuie adoptat de ambele Camere ale Parlamentului, promulgat de Preşedintele României şi, ulterior, publicat în Monitorul Oficial.
Proiectul de lege defineşte antiromânismul ca fiind „percepţia referitoare la români exprimată ca ură împotriva acestora, precum şi manifestările verbale sau fizice, motivate de ură împotriva românilor, îndreptate împotriva românilor sau ne-românilor, a proprietăţilor românilor, a instituţiilor comunităţilor româneşti sau a lăcaşurilor de cult ale românilor”.
Conform propunerii legislative, promovarea antiromânismului constituie infracţiune şi se va pedepsi cu închisoare, astfel:
- închisoare de la trei luni la trei ani pentru promovarea în public, în orice mod, a unor idei, concepţii sau doctrine antiromâneşti, precum şi pentru utilizarea, confecţionarea, vânzarea, răspândirea sau deţinerea în vederea răspândirii a simbolurilor antiromâneşti (drapele, insigne, uniforme, sloganuri etc.);
- închisoare de la un an la cinci ani pentru distribuirea sau punerea la dispoziţia publicului, prin orice mijloace, a materialelor antiromâneşti (imagini, mesaje text, conţinut audio-video etc.);
- închisoare de la trei la zece ani pentru constituirea, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unei organizaţii cu caracter antiromânesc (o astfel de organizaţie poate fi orice grup format din trei sau mai multe persoane, care îşi desfăşoară activitatea temporar sau permanent, în scopul promovării antiromânismului).
„Antiromânismul se manifestă prin instrumentalizarea unor concepte şi expresii care vizează punerea în inferioritate a poporului român, aşa cum se întâmplă cu noţiuni de tipul «vlah», «olah», ori «voloh» cu sensul de popor inferior şi îmbrăcând definiţii semantice de tipul «cioban», «necioplit», «prost». De asemenea, aceste generalizări la adresa poporului român nu se opresc aici, anumite organizaţii politice şi de media din unele ţări europene folosind la adresa comunităţilor româneşti din diaspora eticheta de «ţigani» [...]. Trebuie menţionat şi faptul că, în ultimii ani, s-au înregistrat o serie de persecuţii şi atacuri cu caracter etnic la adresa românilor în unele state vecine României, unde le-au fost limitate arbitrar drepturile fundamentale, ori unde li s-a interzis folosirea limbii române în învăţământ ori cultură, la care se adaugă impunerea unor denumiri etnice divizante precum «moldoveni»”, se arată în expunerea de motive a propunerii legislative.
În plus, iniţiatorii proiectului susţin că propunerea lor este necesară şi oportună, în contextul în care Parlamentul a adoptat recent Legea privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului (foarte asemănătoare cu proiectul de lege împotriva antiromânismului), despre care puteţi citi mai multe în acest material.
Atenţie! Prevederile proiectului de lege nu se aplică momentan. Pentru a intra în vigoare, acesta trebuie adoptat de Parlament, promulgat de şeful statului şi publicat în Monitorul Oficial.
Comentarii articol (12)