avocatnet.ro: În câteva cuvinte, ce înseamnă pentru practicianul în insolvență GDPR-ul? Care sunt aspectele din acest regulament pe care practicienii trebuie să le aibă în vedere acum?
Cătălin Andrei Dascăl (CAD): Un practician utilizează în cadrul activității sale informații necesare îndeplinirii atribuțiilor stabilite de lege, iar o parte din aceste informații reprezintă date cu caracter personal, de unde reiese faptul ca practicianul în insolvență prelucrează date cu caracter personal, fiind deci un operator.
În ceea ce privește respectarea tuturor obligațiilor legale de către un practician în insolvență privind protecția datelor cu caracter personal, obligația în cazul acestuia se dublează atât raportat la obligațiile interne ale societății cât și la obligațiile externe față de datele pe care le prelucrăm de la societățile pe care le gestionăm.
Ca practicieni în insolvență este important să conștientizăm faptul că suntem operatori de date cu caracter personal, că gestionăm aceste date și trebuie să facem o analiză detaliată a activității noastre, să identificăm ce tip de date colectăm, să stabilim scopul în care are loc prelucrarea precum și temeiul în care are loc prelucrarea și să găsim acele metode de securizare a datelor ce ajung în posesia noastră.
Datele pe care noi le colectăm de la debitoare trebuie limitate la scopul procedurii, astfel încât să ne asigurăm de o protecție a legii față de noi.
Pe lângă bunele practici pe care le avem ca practicieni în insolvență, trebuie să mai implementăm anumite proceduri astfel încât să nu intrăm în contradicție cu aplicarea noilor norme, mai aspre, începând cu data de 25 Mai 2018.
avocatnet.ro: Care sunt categoriile de date personale pe care practicianul în insolvență le prelucrează în mod curent în activitatea sa?
CAD: Este necesar să conștientizăm importanța datelor cu caracter personal, a normelor care reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal, precum și să gestionăm circulația datelor cu caracter personal. Noi, practicienii, avem privilegiul de a spune ca suntem colectori ai acestor date în virtutea obligațiilor pe care le avem, conform Legii insolvenței.
Exemple de categorii de date prelucrate de către practicieni ar fi: nume, prenume, data și locul nașterii, cetățenia, adresa, cont bancar, număr de telefon/ fax, e-mail, profesie/ funcție/ calitatea de asociat sau administrator firmă, semnătură, seria și numărul actului de identitate etc.
Trebuie avut în vedere cum să implementam bune practici, astfel încât practicianului în insolvență să-i fie foarte clar cum gestionează aceste date cu caracter personal fără să prejudicieze nicio alta persoană care este implicată într-o procedură de insolvență.
Nu trebuie uitat faptul că și noi, practicienii în insolvență, separat de profesie, suntem și persoane fizice și suntem la fel de preocupați de ceea ce se întâmplă cu datele noastre cu caracter personal, prin urmare trebuie să tratăm cu mare responsabilitate acest subiect.
avocatnet.ro: Există anumite uzanțe profesionale la care practicienii ar trebuie să renunțe acum, nemaifiind conforme cu rigorile acestei noi reglementări?
CAD: Nu cred că este cazul. Nici anterior acestei reglementari, deși evident se prelucrau date cu caracter personal, practicienii în insolvență nu foloseau aceste date decât în aplicarea legii și pentru buna desfășurare a procedurilor de insolvență. Astfel, în afara introducerii unor proceduri de lucru în acord cu noile reglementari, nu consider ca trebuie renunțat la anumite uzanțe.
avocatnet.ro: Cum ar trebui să aplice practicienii în insolvență ideea de informare a persoanei vizate de prelucrări?
CAD: În scopul informării persoanelor vizate, se va transmite către aceștia o adresă prin care li se aduce la cunoștință faptul că, în baza Regulamentului (UE) 2016/679, devenit aplicabil la data de 25 Mai 2018, privind protecția persoanelor fizice referitor la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, se prelucrează datele cu caracter personal furnizate de către aceștia, scopul principal al acestui regulament fiind creșterea nivelului de protecție a datelor personale și crearea unui climat de încredere care să permită fiecărei persoane controlul asupra propriilor date.
avocatnet.ro: Ce recomandări le faceți practicienilor în insolvență din România în era GDPR?
CAD: Fiecare dintre noi trebuie să verifice în cadrul societăților în insolvență pe care le gestionam, în conformitate cu Regulamentul, dacă se impune numirea unei anumite persoane responsabile pentru protecția datelor cu caracter personal. Totodată trebuie să verificăm scopul pentru care noi, ca practicieni în insolvență, prelucrăm aceste date cu caracter personal în vederea îndeplinirii obligațiilor legale pentru care suntem învestiți de către instanță.
În vederea îndeplinirii obligațiilor legale, temeiul prelucrării datelor cu caracter personal este acela de a îndeplini cu celeritate obligațiile care ne incumbă potrivit legii insolvenței.
Se constantă astfel ca cert faptul că suntem operatori de date cu caracter personal. Există însă o particularitate esențială: pe de-o parte din perspectiva practicianului în insolventa, noi dobândim informațiile de la debitoare, reprezentanții debitoarei sau creditori, iar pe de altă parte, și debitoarele în insolvență sunt operatori de date cu caracter personal, sens în care este evident că avem o dubla intervenție, iar munca pentru protejarea datelor cu caracter personal este mult mai amplă.
Există anumite particularități ale aplicării GDPR în activitatea noastră, Regulamentul fiind unul general, realizat la nivel de UE astfel încât să fie aplicabil în oricare dintre țările UE.
Nu vom găsi nimic în Regulament referitor la practicienii în insolvență și modul concret în care aceștia vor aplica de acum încolo Regulamentul, dar uitându-ne în legislație și în legea insolvenței vom observa că noi, ca practicieni, avem două tipuri de obligații, respectiv o obligație internă ca în cazul oricărei alte entități care trebuie să stocheze și să prelucreze date cu caracter personal în conformitate cu Regulamentul precum și niște obligații externe din prisma practicianului în insolvență desemnat într-o anumită procedură de insolvență.
Procedura insolvenței în sine este o procedură complexă, practicienii în insolvență fiind acomodați cu aplicarea diverselor legi și norme și care trebuie să reprezinte atât debitoarea cât și să asigure îndestularea creditorilor, sens în care nu cred ca vor fi probleme în aplicarea adecvată a normelor intrate în vigoare din data de 25 Mai 2018 cu atât mai mult cu cât UNPIR se va implica în gestionarea acestor chestiuni prin pregătirea profesională a colegilor noștri atât prin organizarea altor evenimente fie de tipul conferințelor, fie seminarii online, dar categoric vor exista astfel de măsuri.