Responsabilul cu SSM: Un salariat al firmei trebuie să se ocupe de protecție și prevenire

Companiile trebuie să desemneze, dintre propriii angajați, un responsabil cu SSM. Sau mai mulți, dacă este cazul. Așa prevede Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, în care scrie că responsabilul „se ocupă de activitățile de protecție și de activitățile de prevenire a riscurilor profesionale din întreprindere și/sau unitate”.

Practic, responsabilul cu SSM trebuie să aibă atribuțiile principale pe partea de securitate și sănătate în muncă și, cel mult, atribuții complementare. În orice caz, lucrătorul desemnat pentru această poziție trebuie să aibă timp destul pentru a-și îndeplini obligațiile impuse de lege.

În funcție de mărimea companiei și de riscurile la care sunt expuși lucrătorii, responsabilului cu SSM trebuie să i se asigure mijloacele necesare. Totodată, trebuie să fie îndeajuns de multe persoane desemnate responsabile pentru a acoperi activitatea ce trebuie desfășurată.

În Legea SSM este subliniat că responsabilul cu SSM trebuie să aibă acces la:

• evaluarea riscurilor la securitatea și sănătatea în muncă;
• măsurile de protecție luate de companie;
• evidența accidentelor de muncă ce au ca urmare o incapacitate de muncă mai mare de trei zile lucrătoare, a accidentelor ușoare, a bolilor profesionale, a incidentelor periculoase și a accidentelor de muncă;
• rapoartele privind accidentele de muncă suferite de lucrători, ce sunt întocmite pentru autorități;
• informațiile privind măsurile din domeniul SSM și informațiile de la instituțiile de control și autoritățile competente în domeniu.

În cazul în care compania nu are persoane competente care să se ocupe de activitatea de protecție și prevenire, actul normativ dispune că aceasta trebuie să apeleze la servicii externe. Serviciile externe se referă, mai exact, la persoanele juridice sau fizice care pot presta legal servicii de protecție și prevenire în domeniul SSM. Totodată, mai există și posibilitatea înființării unui serviciu intern de prevenire și protecție sau, dacă firma este mai mică, angajatorul persoană fizică să preia treaba responsabilului cu SSM.

„În cazul microintreprinderilor și al întreprinderilor mici, în care se desfășoară activități fără riscuri deosebite, angajatorul își poate asuma atribuțiile din domeniul securității și sănătății în muncă pentru realizarea măsurilor prevăzute de prezenta lege, dacă are capacitatea necesară în domeniu”, mai este explicat în document.

Așadar, cele patru variante posibile, pentru activitățile de prevenire și protecție, sunt:

• asumarea de către angajator a activităților de prevenire și protecție;
• desemnarea unuia sau mai multor salariați responsabili cu prevenirea și protecția;
• înființarea unui serviciu intern de prevenire și protecție;
• contractarea unui serviciu extern de prevenire și protecție.

Angajatorii care n-au un responsabil cu SSM riscă, potrivit legii, o amendă de la 3.500 la 7.000 de lei.

Notă: Acest articol face parte dintr-o campanie informativă dedicată informării angajatorilor despre obligațiile pe care le au în domeniul SSM. Toate articolele din serie pot fi citite aici.