Evaluarea riscurilor de SSM este obligatorie pentru companiile din România, așa cum reiese din Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006. Și, pentru a veni în ajutorul angajatorilor, Inspecția Muncii a pus gratuit la dispoziție un ghid orientativ dedicat evaluării riscurilor, acesta fiind axat în special pe întreprinderile mici și mijlocii.
„Evaluarea riscurilor profesionale trebuie să acopere fiecare activitate și fiecare post de lucru dintr-o întreprindere, luând în considerare fiecare componentă a sistemului de muncă, respectiv lucrător, sarcină de muncă, echipamente de muncă și mediu de muncă. Evaluarea riscurilor servește la îmbunătățirea continuă a condițiilor de muncă și, în acest scop, necesită o documentare adecvată și susținută. În evaluarea riscurilor profesionale se recomandă implicarea lucrătorilor și, dacă este cazul, a reprezentanților acestora cu răspunderi specifice în domeniul securității și sănătății în muncă, respectiv a comitetelor de securitate și sănătate în muncă”, este explicat în ghidul amintit.
Foarte important de reținut este că evaluarea de risc este un proces continuu ce trebuie reînnoit, preferabil anual și de fiecare dată când condițiile de muncă se schimbă în mod semnificativ.
Cei opt pași principali ai evaluării, conform indicațiilor autorităților din domeniul muncii, sunt descriși succint în continuare.
1. Formează echipa
O evaluare adecvată a riscurilor poate fi făcută numai de o echipă cu persoane competente. Astfel, așa cum scrie în ghid, aceasta trebuie să fie compusă, în principal, din angajator, responsabilul cu SSM, conducătorii locurilor de muncă, reprezentanții angajaților și medicul de medicina muncii. Practic, mărimea echipei de evaluare depinde de mărimea firmei și de gravitatea riscurilor.
2. Definește posturile de lucru și zonele de evaluare
Acest pas necesită întocmirea unui plan de situație al companiei (cu birourile și zona de producție). Posturile de lucru trebuie identificate, numerotate și marcate pe plan, după care urmează gruparea posturilor de lucru similare (care pot fi acoperite de o singură evaluare de risc). Apoi trebuie identificate pericolele (incendiu, explozie, zgomot etc.) ce acoperă mai multe posturi de lucru și trebuie formate zone de evaluare a riscului.
3. Realizează examinarea generală
În cadrul acestui pas trebuie folosită, ca instrument, lista de verificare pentru examinarea generală, adaptată la specificul firmei și la legislația în vigoare. Practic, se verifică dacă posturile de lucru și zonele de evaluare respectă prevederile legale, este subliniat în documentul Inspecției Muncii. În urma examinării generale, sunt identificate neconformitățile pentru care este nevoie de măsuri de remediere și monitorizare.
4. Identifică pericolele specifice
După examinarea generală se trece la identificarea pericolelor specifice, la nivelul posturilor de lucru și/sau al zonelor de evaluare prestabilite. În acest pas, sunt folosite listele de verificare pentru identificarea pericolelor specifice (biologice, zgomot, vibrații, cele din șantierele de construcții etc.), adaptate, de asemenea, firmei și legislației în vigoare. Pericolele sunt identificate prin discuții cu lucrătorii și prin observația muncii obișnuite.
5. Analizează pericolele
În ghidul Inspecției Muncii, al cincilea pas este dedicat analizei pericolelor identificate. Mai exact, trebuie găsite posibilități de eliminare completă a pericolelor sau, dacă acest lucru nu este posibil, trebuie găsite posibilități de reducere a pericolelor (totodată, trebuie evaluate riscurile asociate).
6. Evaluează riscurile
Folosind informațiile obținute în pasul anterior, trebuie determinate accidentele de muncă ce se pot produce și bolile profesionale ce pot să apară. Concret, fiecărui pericol i se stabilește o categorie de risc.
7. Planifică acțiunile
În acest pas, sunt stabilite măsurile ce trebuie luate în raport cu riscul pericolelor identificate. Pe scurt, se stabilesc măsurile impuse, cine trebuie să le implementeze și termenul-limită de realizare. Așadar, lăsând deoparte pericolele ce pot fi eliminate, pentru celelalte pericole se impun măsuri tehnice sau organizatorice de combatere și controlare, instruirea lucrătorilor și folosirea echipamentelor individuale de protecție.
8. Monitorizează acțiunile
Practic, în timpul trecerii prin pașii anteriori se întocmește un plan de prevenire și protecție. Apoi urmează monitorizarea rezultatelor obținute după implementarea măsurilor necesare, în special pentru a vedea dacă acestea din urmă sunt suficiente sau dacă este nevoie de măsuri suplimentare.
Concluzie
Așadar, ca să rezumăm procedura de evaluare a riscurilor în doar câteva cuvinte, aceasta constă, în esență, în identificarea pericolelor, eliminarea pericolelor (dacă este posibil), analizarea pericolelor (dacă nu pot fi eliminate) și evaluarea riscurilor, introducerea unor măsuri de limitare a consecințelor și, în fine, supravegherea riscurilor.
Notă: Acest articol face parte dintr-o campanie informativă dedicată informării angajatorilor despre obligațiile pe care le au în domeniul SSM. Toate articolele din serie pot fi citite aici.
Comentarii articol (2)