__________
ACTUALIZARE (05.12.2023): Până la urmă, după mai multe amânări, autoritățile au hotărât să vină cu altă lege pentru pensiile publice (Legea 360/2023) și să abroge Legea 127/2019 la 1 ianuarie 2024 (când urma să intre, în sfârșit, în vigoare). Totuși, majoritatea prevederilor din actul nou se regăsesc și în actul care nu mai ajunge să se aplice. Informații mai multe despre noua lege a pensiilor publice pot fi urmărite în secțiunea specială de aici.
__________
Momentul în care Legea 127/2019 privind sistemul public de pensii va intra în vigoare a fost amânat din nou, conform OUG 168/2022 (articolul XLVI). Legea apărută în 2019 ar fi trebuit să se aplice începând cu data de 1 septembrie 2021, moment la care actuala lege a pensiilor publice (Legea 263/2010) urma să fie abrogată. Însă termenul a fost amânat întâi pentru 1 septembrie 2023 (OUG 8/2021), iar acum a fost mutat pe 1 ianuarie 2024.
Iată care sunt cele mai importante măsuri conținute de noul cadru legal al pensiilor publice:
1. Studiile de masterat, vechime în muncă. Spre deosebire de reglementările actuale, studiile de master vor fi luate în calcul la vechimea necesară pensionării. În prezent, numai studiile de licență și cele de doctorat sunt considerate vechime în muncă.
2. Altă noutate stabilită este legată de așa-zisele „mame eroine”. Mai exact, femeile care au născut cel puțin trei copii, pe care i-au crescut până când au împlinit 16 ani, se vor pensiona mai devreme cu șase ani, însă numai la cerere. De la patru copii în sus, la reducerea de șase ani se va mai adauga câte un an pentru fiecare copil.
3. Rămâne un singur tip de pensie anticipată. În prezent, avem atât pensie anticipată, cât și pensie anticipată parțială, diferența între ele fiind că a doua se obține cu penalizări la cuantumul pensiei. Noua lege a pensiilor va reglementa o singură pensie anticipată - cea care acum este cu penalizări.
4. Cumularea pensiei cu alte venituri va fi, în continuare, posibilă. Potrivit noii legi a pensiilor, cumularea pensiei cu alte venituri va fi, în continuare, posibilă, doar că aceasta se raportează diferit la veniturile ce pot fi obținute simultan cu pensia. Față de prevederile actualei legi a pensiilor (un cumul aproape nerestrictiv al pensiei cu alte venituri), viitoarea lege a pensiilor stabilește o regulă specială: pensia va putea fi cumulată doar cu acele venituri pentru care se datorează obligatoriu cotribuții de asigurări sociale.
5. Perioadele pentru care s-a datorat, dar nu s-a plătit efectiv contribuția la pensii nu vor mai reprezenta stagiu de cotizare. În noua lege a pensiilor se pune mai mult accentul pe plata efectivă a contribuțiilor la pensie. Astfel, angajații vor trebui să devină mai atenți și să verifice singuri, mai des, dacă firmele chiar le plătesc contribuțiile la pensie datorate pentru veniturile lor.
6. Pensia minimă va avea un cuantum variabil, raportat la salariul minim și anii de cotizare. După cum stabilește noua lege a pensiilor, de la intrarea ei în vigoare, întregul mecanism de acordare a pensiilor minime (indemnizațiile sociale pentru pensionari) se va schimba. Concret, pensia minimă se va acorda diferențiat, în funcție de salariul minim brut și anii de cotizare ai solicitantului.
7. Plăți retroactive la pensii pentru perioade la alegere. O altă măsură se referă la plata retroactivă a contribuțiilor pentru pensii. Dacă de ceva vreme plățile se pot face în urmă pentru șase ani, în viitor se vor putea alege perioade precise din orice an anterior. Totodată, această posibilitate va fi permanentă, nu temporară.
Comentarii articol (116)